Metode interactiv-moderne în predarea conţinuturilor de limbă şi literatură română. Metoda pălăriilor gânditoare

abordări teoretice

Dorina CoravuLiceul Tehnologic Decebal, Drobeta Turnu Severin (Mehedinți)3 dec. 2011

Metode interactiv-moderne în predarea conţinuturilor de limbă şi literatură română.

Metoda pălăriilor gânditoare

- Rezumat –

Didactica modernă, presupune formarea profesorilor care să construiască procesul de predare - învăţare. Invăţarea se referă la construirea de noi cunostinţe, se bazează pe reflecţie, pe experienţele de învăţare pe care elevii le au deja formate pentru a genera noi experienţe de învăţare. Dintre avantajele metodelor interactive selecţionăm : transformă elevul din obiect în subiect al învăţării; este coparticipant la propria formare; angajează intens toate forţele psihice de cunoaştere; asigură elevului condiţii optime de a se afirma individual şi în echipă; dezvoltă gândirea critică; dezvoltă motivaţia pentru învăţare; permite evaluarea propriei activităţi.

Enumerăm câteva dintre cele mai eficiente şi mai accesibile metode interactive, uşor de aplicat: metoda predării/învăţării reciproce, metoda mozaicului, explozia stelară, metoda pălăriilor gânditoare, metoda horoscopului, studiul de caz, învăţarea prin cooperare, metoda Philips 6/6, tehnica ciorchinelui etc.

Dintre toate acestea prezentăm în continuare o variantă de utilizare şi aplicare a metodei pălăriilor gânditoare.

Metoda pălăriilor gânditoare este una dintre tehnicile interactive de stimulare a creativităţii elevilor. Este foarte utilă mai ales la orele de literatură, îndeosebi la cele de caracterizarea personajelor. Elevii învaţă prin descoperire şi îşi însuşesc trăsăturile personajelor printr-un schimb de informaţii.

Exemplu de întrebări / comportamente posibile în cazul acestei metode.

Clasa a X-a, text suport Ion de Liviu Rebreanu.

Metoda presupune existenţa a şase pălării gânditoare de culori diferite: alb, roşu, galben, verde, albastru şi negru. Elevii se împart în şase grupe , fiecărei grupe corespunzându-i câte o culoare. Pălăria albă este cea care oferă înformaţii exacte, este obiectivă, asemenea unui computer. Elevii ce poartă această pălărie pot formula întrebări: „ Ce informaţii avem? ”

Posibil răspuns: « Ion al Glanetaşului : un flăcău din sat, dar foarte harnic , iubitor de pământ, fără pământ (sărac), ceea ce-i provoacă o mare nelinişte sufletească, făcând un compromis pentru a-l obţine (glasul pământului). Se căsătoreşte cu Ana, o fată urâtă, dar bogată, deşi o iubeşte în continuare pe Florica ( frumoasă şi săracă ). Este prins şi omorât de bărbatul acesteia, George, care se căsătorise cu Florica după ce Ana, pe care el o iubea, l-a îndepărtat pentru Ion.»

Pălăria roşie dă frâu liber sentimentelor. Cei ce poartă acest semn trebuie să spună ce sentimente nutresc faţă de personaj, fără să aducă argumente logice. „ Ce sentimente se desprind ? ”

Posibil răspuns: « milă: În diverse situaţii, Ion stârneşte milă, fiindcă este deposedat de ceea ce-i este lui cel mai drag, Pământul. Tatăl său este cel care îl aduce în sapă de lemn, din cauza băuturii. Ion simte cel mai adânc această decădere, când urcă acolo, pe deal, şi vede acel Paradis pierdut : „ – Locul nostru, săracul...” dragoste, admiraţie, respect, simpatie: pentru că e harnic ; atracţie: pentru că iubeşte pământul şi vrea să-l obţină cu orice preţ ; respingere, ură: pentru că o seduce pe Ana şi o împinge la sinucidere. »

Pălăria galbenă este simbolul gândirii pozitive şi constructive a elevului. Cei din echipă trebuie să găsească şi să demonstreze cu argumente logice o latură pozitivă a personajului Ion.

Posibil răspuns: « Personajul Ion , în ciuda hărniciei ce-l caracterizează pe parcursul întregii lecturi s-a dovedit a fi un personaj rău. Ceea ce este pozitiv în el este, fireşte, hărnicia şi perseverenţa în a-şi atinge scopul. Luptă cu el însuşi, cu sentimentele sale, dar şi cu cei din jur de dragul pământului pe care-l iubeşte ca pe o ibovnică. „ Apoi, încet , cucernic, fără să-şi dea seama, se lăsă în genunchi, îşi coborî fruntea şi-şi lipi buzele cu voluptate de pământul ud (...) Îşi încrucişă braţele pe piept şi-şi linse buzele simţind neîncetat atingerea rece şi dulceaţa amară a pământului ”. Toata viaţa iubeşte cu patimă aceeaşi femeie , fără să-şi abandoneze sentimentele, chiar dacă a fost „ silit ” de împrejurări să se căsătorească cu altcineva. „ – Nu vezi tu cum e lumea de azi, Florico? ... Vai de sufletul meu ... Crede-mă ... În inima mea tot tu ai rămas crăiasă...” (...) „ Numai tu mi-eşti dragă în lume, Florică, auzi tu?... Auzi? ”. Este un tânăr defavorizat din punct de vedere social, însă harnic şi dornic de muncă. Îl macină sărăcia în care se zbate şi necazul ce căzuse pe capul său era că fără Ana „ nu mai scap de sărăcie până-i Prut şi Siret.” Căsătoria cu Florica nu l-ar fi avantajat să se numere printre fruntaşii satului. »

Pălăria verde simbolizează gândirea creativă. Asemenea culorii verzi care exprimă renaşterea, cel ce poartă acestă pălărie trebuie să fie creativ, să găsească un alt fir epic.

Posibil răspuns: « Dacă Ion s-ar fi căsătorit cu Florica, ar fi fost împăcat cu sine însuşi că şi-a urmat iubirea, şi, deşi sărăci amândoi, Ion prin hărnicia lui ar fi reuşit să muncească şi să agonisească ceva avere care-l ridica, mai tîrziu, într-o poziţie privilegiată în lumea satului.»

Pălăria neagră este cea care punctează numai aspectele negative ale personajului, inventariază numai greşelile acestuia. Această pălărie e de preferat să îşi expună ipotezele la sfârşit, adică după intervenţia pălariilor: galbenă, verde şi roşie, pentru a nu oprima ideile creative ale acestora. Posibil răspuns: « Ion nu este sincer. Dacă o iubea cu adevărat pe Florica nu renunţa la ea atât de uşor. Iar pe Ana, trebuia să o respecte, fiindcă prin intermediul ei scăpase de sărăcia ce-l măcina de multă vreme, şi nu să o bată, încât să-i determine moartea. Este un om fără pic de suflet, dacă ne gândim că nu avut grijă nici de copilaşul lui. Pe Ana, nu a putut să o iubească, dar de copil trebuia să aibă mare grijă, doar era copilul său. Este meschin, rău, viclean, ipocrit, egoist, capabil de orice lucru necugetat şi necurat, să obţină tot ce este mai bun şi de care să se bucure doar el. După moartea Anei, vrea să se întoarcă la Florica pe care umilit-o odinioară, când a părăsit-o că era săracă, deşi la fel era şi el. »

Pălăria albastră este moderatorul şi deţine controlul întregii activităţi. Monitorizează şi are în vedere respectarea regulilor. Introduce pălăria albă şi pune întrebări celorlalte. Reconcentrează informaţiile pe parcursul activităţii şi formulează ideile principale şi concluziile la sfârşit. „ Putem să rezumăm? ”, „ Care sunt ideile principale? ” Posibil răspuns: « Ion pendulează între cele două „ glasuri ”: „ glasul pământului ” şi „ glasul iubirii ”; are mai multe defecte, decât calităţi; este un personaj- simbol al ţăranului iubitor de pământ. »

Avantajele metodei pălărilor gânditoare: stimulează creativitatea, gândirea colectivă şi individuală a elevilor ; încurajează şi exersează capacitatea de comunicare a acestora; se poate aplica unei largi categorii de vârste; determină şi activează comunicarea şi capacitatea de lua decizii; încurajează gândirea laterală, constructivă, complexă şi completă.

Dezavantajele sunt doar de ordin evaluativ, întrucât nu se poate stabili exact care şi cât de însemnată este contribuţia fiecărui elev la lecţie.

Metodologie, condiţii de aplicare:

Metodologie: Se împarte clasa în şase grupe, fiecare grupă corespunzând câte unei pălării. În cazul în care numărul de elevi din clasă nu e divizibil cu şase, nu este obligatoriu ca grupele să aibă acelaşi număr de elevi, se poate lucra şi cu grupe inegale ca număr.

Condiţii: grupele lucrează simultan, iar răspunsurile grupelor sunt prezentate succesiv.

Am utilizat deseori această metodă în procesul de predare –învăţare şi am sesizat că este o metodă la îndemâna elevilor, se poate aplica lejer la clasă. Evident, nu se poate obţine performanţă la clasa la care elevii au neglijat să citeasă opera literară în cauză. Au existat situaţii în care niciunul dintre membrii unei echipe să nu poată nota nici o observaţie, fiindcă nu citiseră opera literară respectivă. Activitatea acesteia a fost preluată de către celelalte echipe. Elevii din această grupă au remarcat dificultatea emiterii unor ipoteze personale, principalul motiv fiind absenţa lecturii, iar pentru orele următoare au citit din propria iniţiativă operele din programa în curs fără să li se impună.

Toate aceste motive şi avantaje ne determină să recomandăm cu căldură utilizarea acestei metode .

3 comentarii24 de accesări

Comentarii

Laura Carp

Profil

Colegi

Coleg pentru

Cunosc metoda .La ce clase o folositi?

Laura Carp acum 5395 zile

Dorina Coravu

Profil

Colegi

Coleg pentru

La clasa a X-a. insa metoda se poate aplica si la gimnaziu. Elevii sunt receptivi la nou si daca au citit opera respectiva, se descurca bine si fac totul cu placere. Aplic metoda la toate operele epice/ dramatice din programa.

Dorina Coravu acum 5393 zile