Experienţe interactive e-learning. Cursul Evaluarea în şcolile secolului XXI

Este absolventă a Liceului Pedagogic din Suceava - promotia 1985. A absolvit Facultatea de Istorie din cadrul Universității ”Spiru Haret”, în anul 2009. Este profesor pentru învățământ primar, gr.did. 1, la Școala Gimnazială Petriș, jud. Bistrița-Năsăud.

Scoala Gimnaziala Petris ()

Educaţia în secolul XXI presupune elaborarea unor evaluări bazate pe standarde şi obiective în corelaţie cu competenţele cheie ale secolului, cu stabilirea de strategii şi metode de evaluare, cu elaborarea planurilor şi instrumentelor de evaluare, astfel încât toate scopurile stabilite să fie îndeplinite, iar managementul evaluării să conţină strategii care să conducă la o notare corectă şi veridica a produselor şi reprezentaţiilor elevilor. În acest sens, de un real folos, în vederea perfecţionării profesorilor, sunt disponibile cursurile interactive e-learning disponibile pe platforma iTeach. Articolul constituie o reflecție pe marginea cursului ”Evaluarea în școlile secolului XXI”.

Cursul “Evaluarea în şcolile secolului XXI” răspunde nevoilor de predare şi învăţare în secolul XXI. Prezentarea interactivă, în sistem elearning autentic, ne ajută să vedem cum să planificăm, să elaborăm, să gestionăm evaluări centrate pe elevi şi să stabilim strategii de evaluare utile atât pentru profesori cât , mai ales, pentru elevi.

Parcurgerea cursului oferă informaţii şi instrumente necesare în vederea implementării noilor abordări ale evaluării cu care trebuie să se răspundă nevoilor elevilor secolului XXI. Un timp suplimentar se acorda, în cadrul cursului, aplicării conceptelor într-un plan de acţiune în vederea îmbunatăţirii evaluării la clasă. Activităţile planului de acţiune includ crearea de evaluări, elaborarea unui plan de evaluare şi planificarea implementării noilor abordări la clasă.

Studiile au arătat că practicile de evaluare specifice secolului XXI indică o îmbunătăţire a învăţării, îi ajută pe elevii cu rezultate mai slabe să se descurce mai bine şi asigură împuternicirea elevilor oferindu-le mai mult control asupra propriilor învăţări.

Practicile de evaluare formativă sunt continue pe tot parcursul activităţilor de la clasă şi se aplică de profesori, precum şi de elevi. Evaluarea formativă este folosită pentru  a le oferi  feedback elevilor şi profesorilor, nu doar pentru notare.

Evaluarea sumativă este folosită la sfârşitul unei unităţi sau unui proiect. Poate consta într-un test sau o serie de întrebări, precum şi o demonstraţie cara arata măsura în care este stăpânită o competentă  sau  un proces.

Pentru a afla informaţii utile despre ce învaţa elevii, profesorii folosesc strategii de evaluare care vizează scopuri specifice. Aleg metode de evaluare corespunzătoare scopului şi situaţiei de la clasă şi,  în sfârşit, selectează şi creează instrumente de evaluare care le vor oferi informaţiile de care au nevoie despre ce învaţa elevii.

Scopurile  evaluării sunt: măsurarea nevoilor elevilor, încurajarea colaborării şi a autonomiei, monitorizarea progreselor, verificarea înţelegerii şi a metacognitiei şi demonstrarea înţelegerii. La sfârşitul unei unităţi de evaluare său proiect, toate cele cinci scopuri ale evaluării trebuie să fie îndeplinite.

Metoda pe care o alege profesorul pentru evaluare depinde de scopul şi tipurile de informaţii despre elevi  pe care vrea să le colecteze. Astfel, ca metode de evaluare pot fi folosite activităţile de învăţare (discuţii, jurnale, produse), conferinţele cu elevii, autoevaluarea şi evaluarea între colegi sau portofoliile.

Instrumentele de evaluare sunt mijloacele prin care colectam informaţii despre ce învaţa elevii şi constau în liste de verificare, grile de evaluare criteriala, sugestii şi cerinţe şi organizatori grafici.

Cheia unei evaluări eficiente în şcolile secolului XXI este să existe un scop clar pentru fiecare activitate de evaluare, să păstrăm scopul în minte şi să ne asigurăm că toate scopurile sunt vizate în cursul unei unităţi de evaluare, să folosim metode variate de evaluare care să ofere multe beneficii elevilor şi profesorilor şi   să selectăm un instrument adecvat care să răspundă unor nevoi specifice.

Atunci când planificăm evaluarea pentru o unitate de învăţare sau un proiect, factorii care trebuie să ne preocupe cuprind o evaluare a competentelor pentru secolul XXI şi a obiectivelor unităţii, încorporarea evaluării pe tot parcursul ciclului de învăţare, implicarea elevilor în procesele învăţării, precum şi o varietate de metode în scopuri diferite, fără să uităm că elementele centrale rămân standardele şi obiectivele.

Un grafic de timp  al evaluării îl ajută pe profesor să vizualizeze ce evaluări vor fi necesare şi când vor fi cele  mai benefice în ciclul învăţării. Pornind de la brainstorming, profesorul va utiliza pe parcursul unităţii sau proiectului listele de evaluare, conferinţele şi grilele de evaluare, ca în final să evalueze printr-un eseu sau ghid de notare a prezentării. Astfel, se va observa că evaluarea este făcută de elevi, iar scopul este de a determina  cunoştinţele anterioare şi informaţiile din evaluare sunt folosite la stabilirea de obiective viitoare pentru învăţare.

Provocări pentru evaluare în şcolile secolului XXI

Comunicarea punctajelor detaliate obţinute la grilele de evaluare, integrarea evaluării formative în instruire, folosirea datelor din evaluări formative şi sumative pentru a da note şi centrarea pe competentele secolului XXI – sunt toate strategii utile pentru a-i sprijini pe elevi şi părinţi în tranziţia către evaluarea specifică şcolilor sec.XXI. Astfel, unele dificultăţi  ar putea fi depăşite dacă în cazul apariţiei lor  venim cu soluţii pertinente.

Dacă:
Elevii şi părinţii se aşteaptă la teste – Comunicaţi punctajele detaliate obţinute la evaluare  pentru produse şi reprezentaţii pentru a explica cum se descurcă elevul.
Evaluarea necesită mai mult timp la ore – Integraţi evaluarea formativă în activitate la clasă – este o oportunitate potenţială  de a obţine date specifice unei evaluări formative.
Notarea nu este exactă şi obiectivă – Folosiţi date din evaluări formative şi sumative pentru notare. Aceasta combinaţie cuprinde mai multe dovezi  adunate în timp şi este mai precisă. Evaluarea făcută de profesor, de colegi şi de elevul însuşi este mai obiectivă  decât cea făcută doar de profesor.
Elevii nu se descurcă bine la testele  standardizate – Ajutaţi-i pe elevi să-şi dezvolte abilităţi esenţiale, ca rezolvare de probleme  şi gândirea critică; acestea pot fi folosite pentru a răspunde la întrebările standard la teste.

Înţelegerea beneficiilor evaluării continue şi integrate facilitează gestionarea evaluării continue şi datele ei, incorporarea metodelor şi instrumentelor de evaluare pentru diferite scopuri, folosirea şi elaborarea evaluărilor pentru competentele secolului XXI, precum şi planificarea evaluării cu ajutorul unui plan  de evaluare .

Bibliografie
ISTRATE, O. et al. (2013) Rolul proiectelor educaționale realizate prin parteneriate școlare internationale. Raport preliminar eTwinning RO12. București, TEHNE- Centrul pentru Inovare în Educație.
*** Conținuturile cursului online: Intel Teach Elements: Evaluarea in secolul XXI. Disponibil pe www.iteach.ro.

Cuvinte cheie:
Accesări: 630