Proiectarea didactică integrată – viziunea unui cadru didactic (fără liceul pedagogic)
Este profesor pentru învățământul primar la Liceul „Petru Rareș” din Feldioara, județul Brașov. A absolvit ciclul de licență la Universitatea Transilvania din Brașov, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, specializarea Pedagogia învățământului primar și preșcolar, și ciclul de master, în cadrul aceleași facultăți, specializarea Managementul instituțiilor școlare.
Proiectarea didactică nu se rezumă doar de ceea ce scriem pe hârtie că vom face. Din punctul meu de vedere, este mult mai important să știi cu ce clasă lucrezi, ce valori și principii sunt preferate în acea clasă, ce nevoi au elevii cu care lucrezi, ce preferă și ce nu, iar tu, ca profesor, să îți proiectezi totul în funcție de specificul fiecărei clase, fără a ignora cerințele din programa școlară. Dar, mai cu seama, fără a adăuga teme și conținuturi pentru a-i stresa pe elevi, pe părinți și chiar pe noi, cadrele didactice.
De câțiva ani, s-a introdus în ciclul primar proiectarea integrată, proiectare bazată pe cerințele și nevoile elevilor, abordare adaptată și la ciclul preșcolar, cu care copiii sunt obișnuiți și care are succes. Însă o parte din cadrele didactice preferă varianta veche, de proiectare pe fiecare disciplină în parte, fapt ce creează discrepanțe în sistemul de învățământ actual.
Contextul actual ne aduce în discuție o sumedenie de termeni, care mai de care mai interesanți, pentru clarificarea conceptului de proiectare didactică, pentru a ne lămuri cum să proiectăm eficient și mai ales de ce trebuie să ținem cont atunci când întocmim o planificare.
Pentru o bună proiectare, fiecare cadru didactic are nevoie de timp de lucru, timp de studiu, de interes și mai ales, de multă creativitate. El trebuie să răspundă, de asemenea la cele patru întrebări cheie: Ce voi face? Cu ce voi face? Cum voi face? Cum voi ști dacă ceea ce trebuia făcut a fost făcut? (Jinga, Negret, 1994).
Personal, prefer planificarea integrată. De ce? Pentru că am libertatea de a parcurge fiecare temă într-un mod cât se poate de atractiv. Creativitatea se dezvoltă la maxim. Disciplinele se îmbină atât de frumos pentru a crea povești din proiectele alese spre a fi realizate, iar protagoniștii acestora sunt chiar elevii clasei mele. Elevii își dezvoltă competențele mult mai ușor, iar obiectivele propuse parcă se ating de la sine. Prin abordarea integrată putem să punem în valoare fiecare elev în parte, să-i valorificăm aptitudinile, să-i dezvoltăm abilități care îi sunt necesare, să îi arătăm latura lui bună. Printr-o astfel de abordare putem să le dăm exemple din viața reală elevilor mult mai ușor, ei fiind totodată stimulați să caute informații, să vină să le prezinte la școală. Ei pot fi în cadrul aceleași ore atât profesori cât și elevi. Acest lucru îi motivează și le crește stima de sine, îi face să înțeleagă mult mai bine lumea care îi înconjoară, fac mai ușor conexiuni cu realitatea. Este important să îi facem să înțeleagă că se pot descurca și singuri, adultul din jurul lor având uneori doar rolul de a dirija.
Cu ajutorul predării integrate se promovează mult munca în echipă, esențială pentru dezvoltarea lor ulterioară. Ea crește productivitate în cadrul orelor, fiecare își folosește propriul talent pentru a-și ajuta echipa, proiectele fiind mult mai ușor de realizat în cadrul unei echipe, decât atunci când facem individual un proiect. Prin munca în echipă, elevii sunt nevoiți și încurajați să comunice între ei, să își spună și să își susțină punctul de vedere.
Predarea integrată ne ajută să construim atât de multe lucruri într-un an școlar și să ne dăm seama de importanța comună a tuturor lucrurilor din jurul nostru.
De exemplu, atunci când realizăm proiectarea unei unități de învățare, putem alege ca și temă Universul. Universul poate fi studiat în cadrul orelor de Matematică și explorarea mediului, dar el se îmbină minunat cu orele de Comunicare, deoarece elevii citesc cu drag despre teme actuale, alese de ei, și astfel își dezvoltă citirea conștientă. Pot memora mai ușor o poezie dacă are ca și temă un subiect interesant. Putem realiza lucrări minunate (picturi, colaje, mulaje) despre univers cu ajutorul disciplinei Arte vizuale și abilități practice. Îmbogățirea cunoștințelor despre univers este obiectivul principal din cadrul acestei teme, însă totodată se stimulează interesul și curiozitatea copilului pentru a cerceta lumea înconjurătoare. Ca acest obiectiv să fie atins putem putem propune o serie de activități prin care elevii învață să enumere planetele, să recunoască diversele corpuri cerești. Ei se pot transpune prin jocuri de rol în astronomi, astrologi, cercetători și să facă diverse compuneri și poezii având ca temă principală Universul. Pot foarte bine să învețe să construiască machete ale Sistemului solar, să realizeze un telescop. Toate aceste se pot simplifica sau complica în funcție de nivelul clasei. Această temă, dar și altele se pot relua de la clasa pregătitoare până în clasa a IV-a.
Conexiuni între discipline găsim dacă analizăm puțin tema – important este să fim dispuși să ne rupem de vechi și să nu mai dăm vina pe sistemul educațional. Noi facem parte din el și de la noi trebuie să plece schimbarea. Proiectarea didactică reprezintă primul pas, premisa acelui demers al fiecărui cadru didactic de a-și face elevii dornici să învețe, să vină cu drag la școală și să devină conștienți de ceea ce pot realiza. Acest efort este al nostru și îl putem face atractiv. Totul depinde de noi.
Propun să le facem copiilor o lume aparte, proiectând integrat și ținând cont de sufletul și inima lor. Să le facem mai ușor și mai atractiv demersul școlar, pentru a avea elevi fericiți, cu zâmbetul pe buze și atunci când intră pe poarta școlii, nu doar când ies.
Cuvinte cheie: proiectare didactică, planificare, învățare integrată, proiectare integrată
Accesări: 7.944




Ministerul Educaţiei