Formă CU fond: axarea în procesul educațional pe concepte prag, competențe pentru secolul XXI și exemple din cotidian

În acest articol, propun cadrelor didactice din România un concept de program educațional în care focalizarea în procesul de predare-învățare să fie pe conceptele prag specifice unei discipline, pe dezvoltarea abilităților pentru secolul XXI și pe folosirea exemplelor relevante din viața de zi cu zi. O astfel de abordare ar crea cadrul în care elevii ar putea înțelege noțiunile fundamentale specifice unei discipline, și-ar putea dezvolta gândirea specifică acelei discipline și ar putea fi pregătiți pentru profesie și viață.

Deşi mulți elevi din România sunt olimpici naționali sau internaționali la diferite materii, la polul opus există elevi care nu deţin cunoṣtinţe de bază la diferite materii şi nu se pot angaja în procese de gândire de ordin superior.

Conceptele prag (threshold concepts) au fost introduse de Mayer și Land în 2003. Sunt definite ca fiind setul de reguli, principii și modele care sunt specifice unei discipline. Conceptele prag nu sunt cele mai accesibile concepte, însă odată achiziţionate, deschid un nou unives al înțelegerii. Aceste concepte pot fi asimilate cu o ‘poartă’ către un nou mod, chiar nivel, al înțelegerii dintr-o disciplină. Ȋnţelegerea conceptelor prag dintr-o disciplină ar permite elevilor şi studenţilor să-şi formeze gȃndirea specifică unei discipline, de exemplu – gȃndirea specifică unui chimist, gȃndirea specifică unui economist, etc. Meyer și Land au descris conceptele prag ca având următoarele caracteristici:

• Transformative: determină o schimbare în percepție
• Ireversibile: se consideră că odată dobândite, aceste concepte nu pot fi uitate
• Integrative: prin înțelegerea conceptelor prag, elevii pot face conexiuni pe care anterior nu le-ar fi putut efectua
• Îngrădite: au „frontiere” la granița cu alte arii conceptuale
• Dificile: la prima vedere sunt greu de achiziționat, sau sunt împotriva sensului comun de înțelegere.

Exemple de concepte prag:

• la chimie: atomicitate, mol, orbital, legea ideală a gazelor, tabelul periodic al elementelor, configuraţie electronică, legături chimice, echilibru chimic, comportament electronic.
• la biologie: energie, variaţie, probabilitate, raţionament în ceea ce priveşte proporţionalitatea, scări temporale şi spaţiale, gȃndirea la nivel submicroscopic.
• la fizică: prima lege de mişcare a lui Newton, incertitudinea măsurătorilor.
• la matematică: limite, funcţii.

Un curriculum degajat, focalizat în principal pe conceptele cheie şi / sau pe conceptele prag dintr-o disciplină, ar permite înțelegerea noțiunilor esențiale specifice acelei discipline, precum și înțelegerea în profunzime a disciplinei.[i] Mai mult, întelegerea conceptelor prag specifice unei discipline reduce posibilitatea apariţiei şi persistenţei interpretărilor eronate.

Harrison şi Şerbănescu (2017) propun exemple de metode de predare-învăţare care pot fi utilizate atunci cȃnd procesul educaţional este focalizat pe dobȃndirea conceptelor prag la ora de fizică: învăţarea prin descoperire ghidată, modelul ciclic de învăţare prin investigaţie (inquiry), combinarea cursului, seminarului şi laboratorului. Toate aceste metode sunt metode de predare-învăţare activizante, elevul sau studentul fiind în aceste cazuri implicat activ în învăţare.

Implementarea în instituţii din Australia a unui curriculum focalizat pe concepte prag a obținut un feedback pozitiv din partea profesorilor. Cu toate acestea, efectul aplicării unui astfel de curriculum asupra învățării elevilor rămâne să fie investigat în detaliu (Rodger et al., 2015).

Pe de altă parte, competențele pentru secolul XXI sunt pivotale pentru obținerea și menținerea unui loc de muncă și pentru a trăi în zilele noastre. Alianţa pentru educația pentru învăţarea în secolul XXI (Partnership for 21st century learning, P21, www.p21.org) a fost înființată în 2002 cu scopul de a stabili cadrul conceptual pentru competențele pentru secolul XXI. Aceste competențe au fost grupate în jurul a trei axe: competențe de învățare și inovare, competențe digitale, competențe pentru carieră și viață.

a) Competențe de învățare și inovare

• Competențe specifice diferitelor materii
• Gândirea critică și rezolvarea de probleme
• Comunicare și colaborare
• Creativitate și inovație

b) Competențe digitale

• Cultură informațională
• Competențe media
• Competențe tehnologice

c) Competențe pentru viață și carieră

• Flexibilitate și adaptabilitate
• Inițiativă și autocoordonare
• Interacțiune socială și transculturală
• Productivitate și responsabilitate
• Abilități de conducere

Competențele pentru secolul XXI pot fi dobȃndite atunci când se folosesc metode de predare-învăţare activizante la clasă. De exemplu, folosirea următoarelor metode de predare-învățare încurajează dezvoltarea gândirii critice: dialogul Socratic, activități de învăţare în grup, modelul ciclic de învățare prin investigație (inquiry), etc. În Australia s-a propus un curriculum pentru Chimie pentru clasa a XI-a, pentru anul 2019, în care abilitățile pentru secolul XXI sunt clar definite ca și abilități pe care elevii trebuie să le dobândească în cadrul studiilor liceale.

Folosirea la clasă a exemplelor relevante din viața de zi cu zi ar facilita accesibilizarea noțiunilor, multe noțiuni studiate fiind percepute de elevi ca fiind abstracte. Mai mult, unele date empirice (Fechner et al., 2016) arată că învățarea în context are un efect pozitiv asupra atitudinii elevilor faţă de materia de studiat.

Un program educațional care să aibă ca obiective:

1. dezvoltarea cunoștințelor dintr-un domeniu prin focalizarea la ore pe conceptele cheie şi/ sau pe conceptele prag dintr-o disciplină, precum şi folosirea învățării în context,
2. dezvoltarea competențelor pentru secolul XXI,

poate avea ca rezultat îmbunătăţirea rezultatelor şcolare ale elevilor.

Alinierea reală dintre curriculum propus, activitatea didactică și evaluarea elevilor sunt pivotale pentru implementarea eficientă a unui astfel de program educațional.

---

[i] Nota bene: Nu toate conceptele cheie dintr-o disciplină sunt şi concepte prag.

Referințe:

• Breen, S., O’Shea, A. (2016). Threshold Concepts and Undergraduate Mathematics Teaching. PRIMUS, Problems, Resources, and Issues in Mathematics Undergraduate Studies, 26(9).
• Fechner, S., van Vorst, H., Kölbach, E., & Sumfleth, E. (2016). It’s the situation that matters: Affective involvement in context-oriented learning tasks. In M. Kahveci & M. Orgill (Eds.), Affective dimensions in chemistry education (pp. 159–176). Berlin: Springer.
• Harrison, D. M., Şerbănescu, R. (2017). Threshold Concepts in Physics. Practice and Evidence of Scholarship of Teaching and Learning in Higher Education. Special Issue: Threshold Concepts and Conceptual Difficulty, 12 (2), 352-377.
• Meyer, J.H.F., Land, R. (2003). Threshold concepts and troublesome knowledge: Linkages to ways of thinking and practising within the disciplines, in Rust, C. (ed.), Improving Student Learning: Improving Student Learning Theory and Practice – Ten Years On. Oxford: Oxford Centre for Staff and Learning Development.
• Queensland Curriculum & Assessment Authority (2018), Chemistry 2019 v1.3. General Senior Syllabus, accesat la data de 22 septembrie 2018: www.qcaa.qld.edu.au/downloads/portal/syllabuses/snr_chemistry_19_syll.pdf
• Rodger, S., Turpin, M., O’Brien, M. (2015). Experiences of academic staff in using threshold concepts within a reformed curriculum. Studies in Higher Education, 40 (4), 545-560.
• Ross, P. M., Taylor, C. E., Hughes, C., Kofod, M., Whitaker, N., Lutze-Mann, L., Tzioumis, V. (2010). Threshold concepts: challenging the way we think, teach and learn in biology. In: Threshold Concepts and Transformational Learning, ed. J.H.F. Meyer, R. Land, and C. Baillie, Rotterdam, The Netherlands: Sense Publishers, pp.165–177.
• Timofte, R. S. (2015). Threshold concepts approach to curriculum development: a missing piece in Chemistry students’ retention puzzle? PedActa. 5(2), 83-90.
• Timofte, R. S. (2018). Critical thinking: a primer for Chemistry teachers and academics. Cluj-Napoca, RO: Presa Universitară Clujeană.
• Trilling, B., & Fadel, C. (2009). 21st century skills: Learning for life in our times. San Francisco, CA, US: Jossey-Bass.