Activităţile extraşcolare – plăcerea educaţiei

Nu minimizăm importanța educaţiei curriculare realizată prin procesul de învăţământ, ea influenţează decisiv formarea copilului. Educaţia extracurriculară îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri.
Participarea efectivă şi totală a elevilor în cadrul proiectelor extrașcolare le oferă şansa de a cunoaşte oameni şi idei noi, de a socializa, configurându-şi viziuni ample şi deschise asupra vieţii şi societăţii în care trăiesc şi în care trebuie să se formeze.
Cadrul didactic are posibilitatea, prin acest tip de activităţi, să-şi cunoască mai bine elevul, să-l dirijeze şi să-i influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul prioritar al învăţământului – pregătirea copilului pentru viaţă.

Într-o lume în care goana după avuţiile materiale primează îmbogăţirii spirituale, în care mijloacele media parcă şi-au stabilit normă în a discredita şcoala, şi, mai ales, pe cei care o slujesc, cea mai mare provocare a dascălului o reprezintă sarcina de a contracara, prin toate mijloacele de care dispune, loviturile primite de la aşa zişi parteneri de educaţie. Acest lucru se poate realiza numai prin identificarea şi utilizarea corectă a modalităţilor şi strategiilor de promovare a exemplelor de bune practici, a activităţilor curriculare şi extracurriculare, pe care le desfăşoară împreună cu elevii în şcolile unde lucrează.

Beneficiile pe care le aduc activităţile extraşcolare în plan educativ şi social sunt multiple şi esenţiale în dezvoltarea armonioasă a elevilor. Serbările cultivă înclinaţiile artistice, dorinţa de a învinge timiditatea, excursiile fixează cunoştinţele pe care copiii le dobândesc în timpul orelor de curs, competiţiile sportive prilejuiesc manifestarea aptitudinilor motrice, dezvoltă spiritul competitiv, cultivă fair-playul.

Există, pe parcursul unui an şcolar, o mulţime de momente prielnice în care să se desfăşoare activităţi extraşcolare, prin care elevii să cunoască viaţa, societatea şi pe ei înşişi. Astfel, prin Proiectul educaţional „Dor de Dragobete” desfăşurat în data de 24 februarie, am vrut să oferim o revitalizare a tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti. Tendinţele  societăţii  contemporane  româneşti sunt din ce în ce mai predispuse la comercializarea şi banalizarea tradiţiilor şi obiceiurilor populare româneşti, mizând pe importuri occidentale, care alterează spiritual tinerele generaţii.

Cum dragostea se regăseşte în vieţile fiecăruia dintre noi, este oportun şi imperios necesar să o celebrăm şi să cultivăm elevilor dorinţa de conservare a ceea ce este al nostru ca popor, ceea ce ne defineşte, ne individualizează într-o mare lume a diversităţii culturale. Sărbătoarea Dragobetelui, care a pierdut teren în ultimul timp în favoarea “The Valentine̕ s day”, reprezintă momentul exuberanţei iubirii, al apropierii primăverii şi un cumul de practici care mai de care mai interesante şi pline de semnificaţii din credinţa populară românească. Este nevoie să ne amintim de Dragobete şi să-l readucem în spectrul sărbătorilor româneşti, la care tinerii participă cu entuziasm.

Proiectul pe care îl dăm ca exemplu cuprinde două secţiuni subscrise temei şi care îmbină frumuseţea cu simbolistica Sărbătorii de Dragobete : Secţiunea I – Expoziţie cu lucrări artistico-plastice, Expoziţie cu lucrări practice şi Expoziţie cu produse prelucrate din lemn, realizate de elevi sub coordonarea cadrelor didactice şi Secţiunea a II-a – Program artistico-liric, Prezentare PowerPoint cu semnificaţii şi simboluri ale Sărbătorii Dragobetelui, Legenda Dragobetelui şi Dansuri populare româneşti. Întreaga activitate a contribuit serios la cultivarea dragostei faţă de sărbătorile populare româneşti, dezvoltarea abilităţilor practice prin confecţionarea elementelor simbol subscrise temei, dobândirea de informaţii cu referire la Sărbătoarea Dragobetelui, dezvoltarea simţului estetic, implicarea elevilor în activităţi colective şi dezvoltarea spiritului de echipă.

O altă activitate extraşcolară, prin care elevii şi-au putut forma o viziune justă asupra societăţii în care trăiesc, a fost reprezentată de abordarea şi dezbaterea fenomenului de agresiune școlară. Proiectul educaţional „Fără ură, cu toleranţă” şi-a propus să realizeze conştientizarea situaţiilor de bullying, precum şi efectele lor pe termen scurt, mediu şi lung asupra tuturor celor implicati, fie că au rol de victimă, agresor sau martor, de către tinerii liceeni, aflaţi în mijlocul unei societăţi hărţuitoare.

A cuprins, de asemenea, două secţiuni: Secţiunea I-  Expoziţie cu lucrări artistico-plastice cu mesaje ale toleranţei, prieteniei, non-discriminării şi drepturilor copiilor realizate de elevi, cât şi creaţii literare-manifest.; Secţiunea  a II-a, care a pus accentul pe dezbaterea posibilelor cauze ale situaţiilor de bullying  şi efectele lor pe termen scurt, mediu şi lung asupra tuturor celor implicaţi, fie că au rolul de victimă, agresor sau martor, precum şi corelaţia dintre situaţiile de agresiune şi încălcarea Drepturilor Copilului.

Beneficiile educative ale acestei activităţi au fost multiple şi vizibile, elevii reuşind să conştientizeze efectelor fenomenului de bullying, să evidenţieze corelaţia dintre situaţiile de agresiune şi încălcarea Drepturilor Copilului, să dobândească informaţii cu referire la Drepturile Copilului, să-şi cultive o atitudine tolerantă şi constructivă faţă de oameni.

Activităţile extraşcolare vin să completeze şi să aprofundeze cunoştinţele pe care elevii le dobândesc la clasă, configurând şi o altă faţetă a ceea ce înseamnă Şcoală.