Toate articolele din categoria: Alternative educaționale
Rolul și importanța activităților extracurriculare la îmbunătățirea rezultatelor școlare ale elevilor
Activitățile extracurriculare ocupă un loc important în ansamblul influențelor educative. Participarea la acest tip de activități lărgește orizontul cultural al elevilor, completând cu noțiuni noi volumul de cunoștințe însușite în cadrul orelor de curs. De asemenea, constituie un mijloc de formare a competențelor, contribuie la educarea morală, estetică a elevilor, diciplinându-le acțiunile și extinzându-le orizontul cultural-artistic. Activitățile extracurriculare reprezintă un mijloc de formare a deprinderilor elevilor de a-și folosi, în mod rațional, timpul liber, sunt propice manifestării spiritului de independență și inițiativei.
Articol integral →Formarea autonomiei elevului în modelul educațional Step by Step
Într-o societate care valorizează tot mai mult competențele de viață, autonomia elevului devine o miză centrală a procesului educațional. Modelul Step by Step se distinge printr-o filozofie care nu mai concepe școala ca pe o etapă pregătitoare pentru viață, ci ca pe un spațiu viu, real, în care copilul trăiește, alege, greșește și învață în mod autentic. Autonomia nu este predată, ci construită zilnic, prin interacțiuni, experiențe relevante și implicare activă în propriul parcurs de învățare.
Studiile realizate de Shahar, Henrich, Blatt, Ryan și Little (2003) evidențiază faptul că, atunci când mediul social oferă copilului experiențe care favorizează sentimentul de siguranță, acesta capătă libertatea de a explora atât lumea exterioară, cât și propriul univers interior. Drept urmare, își dezvoltă o imagine de sine mai complexă și mai autonomă, ceea ce contribuie, la rândul său, la formarea unor deprinderi relaționale superioare. Reacția mediului social la aceste comportamente autonome este una pozitivă, consolidând în mod circular sentimentul de siguranță și apartenență (apud Faiciuc, 2005a).
Valențe ale aplicării pedagogiilor alternative în grădiniță: implicarea părinților în procesul de învățare
Sistemele alternative de învățământ au fost implementate cu scopul îmbunătățirii învățământului de stat, oferind alte variante de instruire și educare. De ce este necesară abordarea lor în grădinițele cu învățământ tradițional? Cum putem să aplicăm unul din principiile promovate de cel puțin două din pedagogiile alternative: implicarea părinților în procesul de învățare?
La aceste întrebări vom răspunde în articolul de față. În prima parte, plecând de la caracteristicile generale ale pedagogiilor alternative recunoscute în România, vom evidenția valențele aplicării acestora în grădinița de stat, dar și nevoile care survin în implementarea lor. Cea de-a doua parte va face referire la una din aplicațiile sistemelor Step by Step, respectiv planul Jena, anume implicarea părinților, prin exemplificarea de activități concrete desfășurate cu grupa Exploratorii, generația 2022.
Mecanisme psihologice de demotivare a lecturii
Mecanismele psihice ce demotivează activitatea de lectură la elevii din clasele gimnaziale și liceale pot fi deconstruite fie prin intervenție educațională, de către profesorii de specialități filologice sau socio-umaniste, ori prin activități de psihoterapie sau intervenție psihologică clinică. Aceste demersuri se realizează prin restructurare cognitivă sau modelarea rațională. Ca psiholog cu atestare în domeniul psihologiei clinice și psihologiei educației, consilierii școlare și vocaționale în adevăratul sens al cuvântului (calificat și recunoscut profesional), am încercat să descopăr, cu resursele mele proprii de raționament, utilizând cunoștințele la care am avut acces, mai mult sau mai puțin limitate, care este adevăratul motiv pentru care elevii nu vor să citească.
Articol integral →Mеdiul familial și mass-media în dеzvοltarеa ѕiѕtеmului dе valοri mοralе al adοlеѕcеntului
Ultima și cеa mai cοmplехă еtapă a dеzvοltării cοpilului еѕtе adοlеѕcеnța, еtapa cοnturării individualității şi a încеputului dе ѕtabilizarе a pеrѕοnalităţii carе marchеază închеiеrеa cοpilăriеi şi trеcеrеa ѕprе maturitatе. Тranѕfοrmărilе fizicе şi pѕihicе carе apar în acеaѕtă pеriοadă, ѕchimbărilе în atitudini şi cοnduită la fеl ca şi la prοblеmеlе ridicatе părinţilοr şi familiеi fac din adοlеѕcеnță cеa mai ѕеnѕibilă fază dе еvοluţiе ѕprе viața adultă. Adοlеѕcеnţa facе prеѕiuni incrеdibilе aѕupra dеzvοltării individualе. Pе lângă faptul că ѕunt nеvοiţi ѕă facă faţă rapidеlοr mοdificări biοlοgicе şi cοgnitivе, adοlеѕcеnţii trеbuiе ѕă şi dοzеzе binе timpul şi еfοrtul pеntru a putеa gеѕtiοna rеlaţiilе cu cеi din jur, prеcum şi şcοala, timpul libеr şi pеtrеcеrеa acеѕtuia. Înѕă acеştia pеtrеc fοartе mult timp în faţa calculatοrului, în mеdiе 6-7 οrе pе zi, şi nu nеapărat în ѕcοpul dе infοrmarе, cât mai alеѕ pеntru jοcurilе şi filmеlе carе lе οcupă atât dе mult din timpul libеr.
Articol integral →Cum a devenit metodă interactivă de învățământ teatrul japonez de hârtie – Kamishibai
Teatrul japonez de hârtie este o formă de a spune povești copiilor, în care povestitorul se folosește de un set de ilustrații ce sunt introduse și derulate într-o scenă mică de lemn. Această metodă de povestire își are originea în templele budiste japoneze din secolul al XII-lea, când călugării foloseau ilustrații pentru a prezenta povești cu conținut moral copiilor sau unei audiențe analfabete. Astăzi, îi descoperim veleitățile formative, pe care le valorificăm cu succes în activitățile curriculare de zi cu zi, la clasă sau în activități extracurriculare.
Articol integral →Mesajele media și influența lor asupra comportamentului receptorilor
Mass-media este o prezență constantă în viața de zi cu zi, iar efectele ei se resimt în diferite zone ale societății. După Denis McQuail (1987), mass-media poate acționa asupra: indivizilor, grupurilor, instituțiilor, întregii societății, iar efectele ei pot afecta societatea umană în mai multe dimensiuni: dimensiunea cognitivă (schimbarea imaginii despre lume), dimensiunea afectivă (crearea sau modificarea unor atitudini sau sentimente) și dimensiunea comportamentală (schimbări ale modului de acțiune a indivizilor și fenomene de mobilizare socială).
Articol integral →Pictura murală – o variantă de lucru în școală
În societatea noastră sufocată de prea multă superficialitate și compromis, se simte acut nevoia unui respiro. Arta poate face asta. În procesul de legare continuă a școlii de viață, se poate spune că pictura este una din metodele de a aduce „viața” în școală, întrucât este un limbaj al liniilor, petelor, culorilor. Cât este de frumos când ai în jurul tău numai forme vii, colorate, armonioase, mai mult, atunci când pleci cu un gând înălțător după ce descifrezi un mesaj? În ce măsură mintea este ocupată să găsească soluții pentru a expune idei constructive?
Acest articol prezintă proiectul interdisciplinar „Gardul vorbitor”, pe care l-am desfășurat pe parcursul câtorva ani în Școala gimnazială Nr. 49 din București, proiect cu un mare impact asupra copiilor din școala cat si al vizitatorilor, părinți si oaspeți, cu toții admirând creațiile murale cu impact estetic-educativ.
«De la Terre à la Lune: journaux de bord 2020» – un proiect eTwinning care abordează creativ problema schimbărilor climatice și a protecției mediului
Inspirându-se din romanul de aventuri și anticipație “De la Pământ la Lună “de Jules Verne, elevii Școlii Gimnaziale „Grigore Moisil” Ploiești și profesoara lor de limba franceză au pornit, la începutul anului școlar 2019-2020, într-o expediție imaginară neobișnuită, cu racheta spre Lună, în cadrul unui proiect eTwinning, alături de elevi din opt școli europene din Grecia, Belgia, Spania, Tunisia, Franţa şi România, însoțiți de profesorii lor, cu scopul a găsi soluții la provocările globale de mediu.
Articol integral →Astronomie practică în „Școala altfel”
Galileo Galilei spunea că „matematica este limba în care Dumnezeu a scris Universul”, iar astronomia este modalitatea prin care omul poate să citească toate tainele Universului. Chiar de la vârste fragede copiii sunt fascinați de cer și de corpurile cerești. Din păcate, astronomia nu mai este parte a curriculumului în multe sisteme de învățământ din lume, aceasta ajungând să fie practicată doar de către grupuri relativ restrânse de oameni (cercetători sau amatori). Deoarece conceptul de ”learning by doing” are un avantaj în învățare, am dezvoltat un exercițiu practic de astronomie, pe care îl desfășor cu elevii în fiecare an școlar. Planul acestei activități este prezentat detaliat în această lucrare și oferă un răspuns pertinent la întrebarea: „de ce trebuie să învăț matematică?”.
Articol integral →
Ministerul Educaţiei