Articole scrise de: Corneliu Dragomir
A absolvit studiile primare și gimnaziale la Școala Generală Nr. 4 Petre Sergescu și la Liceul Pedagogic Stefan Odobleja din Drobeta Tr. Severin. Este licențiat în psihologie și sociologie la Universitatea de Vest din Timișoara, a absolvit programe masterale precum Psihologie clinică și psihoterapii, Consiliere psihopedagogică și integrare educațională. Este psiholog cu atestat de liberă practică din partea Colegiului Psihologilor din România pentru domeniile psihologie clinic[, psihopedagogie specială, psihologia educației și consiliere școlară și vocațională.
Lucrează ca profesor de sprijin, cu o amplă experiență în integrarea educațională în învățământul de masă a copiilor cu cerințe educaționale speciale, adaptarea curriculară în funcție de dezvoltarea psihointelectuală a elevilor cu retard mintal și intelect liminal și ameliorarea tulburărilor instrumentale scris, citit și calcul matematic.
Instituţie: Școala Gimnazială, DumbrăvițaCând un tată își frământă mâinile și spune „Copilul meu e tot ce am pe acest pământ…”, simți că te prăbușești tu, ca profesor de sprijin, cu toată psihopedagogia ta cu tot
Activitatea profesorilor itineranți și de sprijin nu mai este doar despre copiii cu cerințe educaționale speciale, elevii cu dificultăți de învățare și/ sau copiii cu handicap integrați în învățământul de masă. Rolul de a fi manageri de caz servicii psihoeducaționale, atribuit profesorilor de sprijin prin Ordinul 1985/2016 (ordin comun al Ministerului Educației, Ministerului Sănătății și Ministerului Muncii, Familiei și Solidarității Sociale) publicat în Monitorul Oficial al României 1019/2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea și intervenția integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap, a orientării școlare și profesionale a copiilor cu cerințe educaționale speciale, precum și în vederea abilitării și reabilitării copiilor cu dizabilităţi și/sau cerințe educaționale speciale impune o abordare integrată și complexă asupra contextului situațional în care elevul cu cerințe educaționale speciale își duce viața de zi cu zi. Astfel, profesorul de sprijin este pus în situația de a nu mai fii profesor, ci de a gestiona contexte cotidiene de dezvoltare educațională și psihosocială a elevului beneficiar. Articol integral
M3TM: cazul elevului cu simptomatologie specifică schizofrenic-paranoidă care putea vicia cariera unui dascăl de liceu
A scrie despre un caz tulburător din cabinetul de psihologie pe care l-am gestionat ca psiholog clinician, în contextul în care sunt și cadru didactic, este mai mult decât tulburător. Tulburătoare este nu numai experiența în sine ca psiholog clinician ci și conștientizarea, de către mine ca specialist psiholog și profesor, a luptei dintre „Cain și Abel”, dintre bine și rău, credință și malefic în sufletul unui adolescent de liceu. Da, am gestionat un astfel de caz în cadrul programului național „Din grijă pentru copii”.
Păstrând confidențialitatea datelor și dreptul la discreție al beneficiarului, al elevului însuși, pe scurt voi relata cadrul situațional: un elev din clasa a X-a care urma cursurile unui liceu din municipiul Timișoara, profil filologie, sistemul de alternative educaționale, cu abilitate și prin manipulare a creat contextul în care a simulat că profesorul de limba și literatura română încearcă a avea o aventură amoroasă cu el. Pentru a construi și a atrage atenția cadrului didactic, elevul a devenit excesiv de atent și implicat în activitățile școlare și extrașcolare organizate/ susținute de cadrul didactic, de o politețe remarcabilă și un comportament exemplar. Apoi a reclamat, victimizându-se, că respectivul cadru didactic insinuează dorința de a avea o relație amoroasă cu elevul, minor la data incidentului. Articol integral
Liniștirea copilului interior. Despre copilul lumină și copilul umbră în accepțiunea psihologiei clinice și educaționale
Acest material este o invitație de a realiza o introspecție pentru descoperirea copilului lumină și dezvoltarea unor cogniții pozitive. În fapt, cartea este o reiterare a tot ceea ce înseamnă că „cel ce a avut o copilărie luminoasă şi fericită şi-a adunat comoara nesecată în care-şi găsește mângâiere şi-n cele mai dureroase clipe ale vieţii” (Wilhelm Wundt). Ideea centrală este că înseși „copilăria este taina dezvăluirii viitorului”, așa cum ne spune Grigore Vieru. Liniștea locului, bucuria evenimentelor și iubirea oamenilor din copilăria noastră, fără echivoc, marchează calitatea vieții și confortul psihologic a ceea ce trăim dincolo de pubertate, pe drumul devenirii noastre umane. Articol integral
Mecanisme psihologice de demotivare a lecturii
Mecanismele psihice ce demotivează activitatea de lectură la elevii din clasele gimnaziale și liceale pot fi deconstruite fie prin intervenție educațională, de către profesorii de specialități filologice sau socio-umaniste, ori prin activități de psihoterapie sau intervenție psihologică clinică. Aceste demersuri se realizează prin restructurare cognitivă sau modelarea rațională. Ca psiholog cu atestare în domeniul psihologiei clinice și psihologiei educației, consilierii școlare și vocaționale în adevăratul sens al cuvântului (calificat și recunoscut profesional), am încercat să descopăr, cu resursele mele proprii de raționament, utilizând cunoștințele la care am avut acces, mai mult sau mai puțin limitate, care este adevăratul motiv pentru care elevii nu vor să citească. Articol integral
6 impedimente ale integrării educaționale a elevilor cu cerințe educaționale speciale în învățământul de masă
Integrarea educațională a elevilor cu cerințe educaționale speciale este un proces complex ce implică susținut efort din partea tuturor persoanelor implicate în acest demers: elevul cu cerințe educaționale speciale, colectivul de elevi al clasei unde este integrat elevul cu CES, cadrele didactice de la clasă, dirigintele/ învățătorul de la clasă, personalul de îndrumare și control etc. Aceștia sunt implicați direct, cu un efort susținut, fără a avea o formare și abilitare psihologică coerentă. Mai mult, sunt implicați și profesorii consilieri, profesorii logopezi și profesorii itineranți și de sprijin, dar activitatea lor este adesea superficială și eficiența lor este scăzută. Articol integral
Copilul cu „Asperger”, slabe competențe sociale
În sinteză, literatura de specialitate arată că puberul și adolescentul care prezintă Sindrom Asperger are dificultăți de înțelegere a modalităților de interacțiune socială. În trecut, acestui sindrom i se spunea și autism înalt funcțional. După 2008, literatura de specialitate evită utilizarea acestui termen, cel de autism înalt funcțional, folosind numai termenul de Sindrom Asperger. Specificitatea acestui sindrom este dată de imaturitate socioafectivă și tulburări de conduită iar interacțiunea socială deficitară este un efect al acestora. Articol integral
Fantasticul din lumea basmelor și dezvoltarea mecanismelor psihice la copii. Studiu de caz: elevii cu intelect liminal și retard mintal ușor și mediu
Psihicul reprezintă o organizare sistemică în patru categorii: mecanismele informațional-operaționale, mecanismele psihice stimulator-energizante, mecanismele psihice reglatorii și mecanismele psihice integratoare. Toate împreună și fiecare în parte generează și se autodezvoltă biofiziologic și neurofuncțional și prin stimulare (exersare); ele se întrepătrund.
Dezvoltarea psihică atipică apare și în contextul întârzierilor de dezvoltare, pe fondul, cel mai frecvent, al retardului mental sau intelectului liminal. Pentru copiii cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă, cu intelect liminal sau retard mintal ușor/mediu, folosirea basmului pentru antrenarea mecanismelor psihice, arată un mic studiu explorativ realizat de noi, este oportună la nivelul claselor a V-a și a VI-a. În fapt, este o întârziere cognitiv-instrumentală și de achiziții de 2-4 clase.
Articol integral
Lumea magică a jocului oferă copiilor contextul favorabil dezvoltării competențelor sociale
Puterea de a anima lumea din jurul său îi dă copilului universul în care să crească frumos și se dezvolte armonios. A visa cu ochii deschiși spre lumea magică a jocului, a da viață lucrurilor frumoase și a vedea universul basmului ca un fapt real creează spațiul social și contextul psihologic în care fiecare copil să-și dezvolte personalitatea, să-și formeze competențele sociale.
În fapt, acesta este rolul primordial al jocului, de a dezvolta copilul din perspectivă comportamental-afectivă și cognitiv pentru a se integra în grupurile de apartenență, a-și proiecta așteptările și activitățile spre devenire socială prin valori și fapte specifice comunității de apartenență/ de referință.
Articol integral
Referinţe teoretice privind conceptul de competenţă socială
Reber (1985:68) defineşte competenţa drept „capacitatea de a îndeplini sarcini sau de a face ceva„. Robu (2011:22) spune că din perspectivă socială, ea „este capacitatea unei persoane sau a unui grup de a interpreta un fenomen, de a soluţiona o problemă, de a lua o decizie sau de a efectua o acţiune„. Definiţia propusă face confuzie între termenul de capacitate şi competenţă în contextul în care literatura de specilitate şi-a asumat definirea propusă în 1978 a conceptului de capacitate şi, totodată, literatura de specialitate consideră oportună delimitarea conceptuală între capacitate şi competenţă.
Şchiopu şi Clecea (1997, 1998) definesc competenţa „ca un produs al cunoştinţelor, aptitudinilor, deprinderilor, priceperilor, capacităţilor, abilităţilor, trasăturilor temperamental – caracteriologice […] care conduc la performanţă„. Definiţia este aberantă în contextul în care se expun o serie de termeni similari ca fiind generatoare ale competenţei în sensul performanţei. Poate că definiţia propusă a avut ca scop să aducă pe linia compromisului şi psihologii şi sociologii pentru utilizarea aceluiaşi termen şi a aceleiaşi definiri pentru termen.
Articol integral
eTwinning – Împreună, noi creştem oameni mari
Proiectele eTwinning se circumscriu ideii de „şcoala tradiţională românească în context european”, prin oferirea cadrului de prezentare şi promovare a aspectelor pozitive din învăţământului românesc.
Articol integral
Ministerul Educaţiei