Fantasticul din lumea basmelor și dezvoltarea mecanismelor psihice la copii. Studiu de caz: elevii cu intelect liminal și retard mintal ușor și mediu

Psihicul reprezintă o organizare sistemică în patru categorii: mecanismele informațional-operaționale, mecanismele psihice stimulator-energizante, mecanismele psihice reglatorii și mecanismele psihice integratoare. Toate împreună și fiecare în parte generează și se autodezvoltă biofiziologic și neurofuncțional și prin stimulare (exersare); ele se întrepătrund.
Dezvoltarea psihică atipică apare și în contextul întârzierilor de dezvoltare, pe fondul, cel mai frecvent, al retardului mental sau intelectului liminal. Pentru copiii cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă, cu intelect liminal sau retard mintal ușor/mediu, folosirea basmului pentru antrenarea mecanismelor psihice, arată un mic studiu explorativ realizat de noi, este oportună la nivelul claselor a V-a și a VI-a. În fapt, este o întârziere cognitiv-instrumentală și de achiziții de 2-4 clase.

Stăruitoare îmi rămâne imaginea bunicii care îmi spunea povești, amintiri și basme din viața sa, din lumea satului sau de aiurea. Era ca un serial care nu mai voiam să se termine. Săraca, ea voia să adorm mai repede să se apuce de ce mai are de lucru prin gospodărie, eu mă luptam eroic cu Moș Gene să să nu pun geană pe geană până nu aflu finalul poveștii și toate răspunsurile la întrebările dar de ce?, dar cum?, și după aia? etc. Lumea basmelor aduce fantasticul în copilăria noastră, ne ajută să visăm a ajunge acolo unde e de neajuns prin limitele fizicii sau ale societății. Extraordinarul din povestirea basmelor este dat de caracterul oral: prin basm copilul își imaginează orice, totul are dimensiunea dată de creativitatea senzorio-perceptivă și reprezentare.

”Copilăria este inima tuturor vârstelor”, spunea Lucian Blaga. În chintesența sa se găsește puterea noastră de a merge mai departe în viață. Este prima experiență trăită a motivației, a voinței și a succesului. Pentru Ionescu, ”copilăria este o lume de miracole și de uimire a creației scăldate în lumină, ieșind din întuneric, nespus de nouă și proaspătă și uluitoare”, sau este ”șuvoiul de apă care izvorăște limpede și curat din adâncurile ființei și la care omenirea aleargă fără încetare să-și potolească setea idealurilor sale de dragoste, de bunătate, de frumusețe, de perfecțiune” (Francesco Orestano).

Într-o prezentare sintetică a lui M. Golu, psihicul reprezintă o organizare sistemică în patru categorii: mecanismele informational-operaționale, mecanismele psihice stimulator-energizante, mecanismele psihice reglatorii si mecanismele psihice integratoare. Toate împreuna și fiecare în parte generează și se autodezvoltă biofiziologic și neurofuncțional și prin stimulare (exersare); ele se întrepătrund. Recepționarea informațiilor și prelucrarea lor se face prin gândire și memorare. Prin senzații, copilul captează, înregistrează și prelucrează primar informația. Percepția este prelucrarea, la nivel complex, a informației iar reprezentarea funcționează la nivelul semantic al identificării obiectelor.

Fantasticul din lumea basmelor generează dezvoltarea numai a capacităților perceptiv- senzorial dar și formarea reprezentărilor. Eficace, accesul copiilor la basm se face după vârsta preșcolară, când copilul este capabil să facă diferența dintre poveste și realitate. Acum apare scrisul și cititul, iar lectura basmelor antrenează percepțiile (auzul, văzul) și gândirea (inclusiv rezolvarea de probleme, imaginația, creativitatea). Reținem că la vârsta școlarității mici, pentru copii cu o dezvoltare normală (fără a atinge limitele patologicului) utilizarea basmul pentru formarea și antrenarea mecanismelor psihice este mai mult decât oportună.

Dezvoltarea psihică atipică apare și în contextul întârzierilor de dezvoltare, pe fondul, cel mai frecvent, al retardului mental sau intelectului liminal. Pentru copiii cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă, cu intelect liminal sau retard mintal ușor/ mediu, folosirea basmului pentru antrenarea mecanismelor psihice este oportună la nivelul claselor a V-a și a VI-a [1]. Abia acum reușește să facă trecerea de la concret la abstract, să facă diferența între real și poveste. În fapt, este o întârziere cognitiv-instrumentală și de achiziții de 2-4 clase. Cu un copil cu retard mintal mediu, arată studiul nostru, integrat în clasa a VI-a, ar trebui să se lucreze, cel mai frecvent, arată practica, la nivelul clasei a II-a- a III-a. Dezvoltarea sa instrumentală și nivelul achizițiilor școlare se opresc, cel mai frecvent, la nivelul clasei a IV-a. În demersul de asimilare a achizițiilor curriculare, poate rezolva exerciții cu dificultate scăzute, cu scheme preoperatorii.

Scopul studiului a fost acela de a urmări modul în care elevii cu C.E.S. din învățământul de masă reușesc să perceapă conținutul unui basm. Am urmărit nu numai dacă elevul este alfabetizat, reușește să citească un basm, dar și dacă reușește să înțeleagă conținutul său pri eludarea analfabetismul funcțional. Mai mult chiar, sub pretextului unui concurs organizat de o instituție școlară din jud. B., am urmărit dacă reușesc să redacteze un basm.

Copii cu retard mintal mediu au reușit doar să citească basmul, nu și să redea conținutul său integral. La o lectură pe roluri, au reținut mult mai multe informații decât prin lectură individuală. Copii cu retard mintal ușor, au reușit să rezume oral, fără dificultăți majore (ca erori: atribuirea eronată a unor acțiuni altor personaje, nerespectarea ordinii în derularea evenimentelor din basm). Elevii cu intelect liminal au reușit să rezume oral și scris, cu mici erori, basmul lecturat și să creeze propriile basme. Temele basmelor creație proprie sunt specifice experienței cotidiene a elevilor. Acțiunile derulate în nararea basmului au caracter sincretic: fie din viața cotidiană a elevului, fie din basme lecturate, acest fapt arătând o corelație directă între capacitatea creativă și dezvoltarea intelectuală (Zlate, M., 1999). În acest sens, elocvente sunt titlurile propuse:
a) Colegul meu de bancă, Prâslea cel Voinic, elev H.M.D., cls. a V-a, anul școlar 2015-2016;
b) Cu Harap-Alb la mall, elev P.S.G., cls. a V-a, anul școlar 2015-2016;
c) Un om simplu ce a devenit Regele Imperiului de Diamant, elev B.D.I., cls a VI, anul școlar 2015-2016 (puternic inspirat de ”Prințul fericit”);
d) Împăratul care a cucerit o lume cu sufletul său, elev M.I.A., cls a VI, anul școlar 2013-2014 (puternic inspirat de ”Prințul fericit”);
e) Flămânzilă și Setilă la chioșcul din colțul școlii, elev T.B.A., cls. a VI-a, anul școlar 2014-2015.

[1] Este vorba de rezultatele unui mic studiu explorativ realizat pe un lot de 12 elevi cu C.E.S. integrați în învățământul de masă la Ș.G.C.D., jud. T., cu structuri de sprijin oferite prin C.Ș.E.I. ”P.P.N.” mun. T., pe parcusul anilor școlari dintre 2013-2016, a căror evaluare psihosomatică și orientare școlară s-a făcut în baza O.M.C.T.S. 6552/2011 și O.M.C.T.S. 5574/2011.
Demersul de culegere și analiză a datelor a fost sistematizat, folosind tehnica analiza produselor activității ca modalitate de evaluare și descriere a personalității, precum și analiza documentelor sociale (catalogul școlar, certificatul de orientare școlară) sau anamneza psihologică. Realizarea activităților a cuprins patru planuri:
a) prezentarea achizițiilor necesar a fi asimilate;
b) antrenarea deprinderilor de lectură a unui text pe roluri;
c) exersarea abilităților de rezumare a unui text;
d) stimularea capacității de redactare a unui text similar ca gen și stil literar.

Bibliografie:
Allport, G. (1991) Structura și dezvoltarea personalității, București: E.D.P.
Golu, M. (2007) Fundamenele psihologiei, București: Ed. Fundația ”România de mâine”.
Mitrofan, I. (2003) Cursa cu obstacole a dezvoltării umane, Iași: Ed. Polirom.
Verza, E. (2011) Tratat de psihopedagogie specială, București: Editura Univesității din București.
Zlate, M. (1999) Psihologia mecanismelor cognitive, Iași: Ed. Polirom.
https://1cartepesaptamana.ro/citate-despre-copilarie/, accesat în 28.07.2016.