Strategii de optimizare a pregătirii elevilor pentru examenele naționale

Cea mai mare provocare pentru elevi o reprezintă examenele naționale, de sfârșit de ciclu gimnazial, unde fac cunoștință cu primul examen serios din viața lor. Este foarte clar că doar cu conjugarea eforturilor și prin crearea unui parteneriat, cu roluri diferite al celor trei piloni ai educației, profesori, elevi, părinți, rezultatele examenelor naționale vor fi pe măsura așteptărilor.

Sistemul educațional romanesc este de mai mulți ani într-o continuă schimbare și din această cauză cei trei factori  implicați, cadrele didactice, elevii și părinții trebuie să încerce să facă față schimbărilor ce intervin atât în cadrul sistemului cât și în societate. Cea mai mare provocare o reprezintă examenele naționale de sfârșit de ciclu gimnazial, unde elevii fac cunoștință cu primul examen serios din viața lor. Este foarte clar că doar cu conjugarea eforturilor și prin crearea unui parteneriat, cu roluri diferite al celor trei piloni ai educației, profesori, elevi, părinți, rezultatele examenelor naționale vor fi pe măsura așteptărilor.

Matematica este una din disciplinele la care se susține examen  la final de ciclu, ceea ce înseamnă că rezultatele elevilor la proba scrisă de la Evaluarea Națională, le influențează viitorul, de aceea se impune găsirea unor modalităţi constructive de organizare a învăţării şi soluţii practice care pot genera îmbunătăţirea acesteia şi implicit a  rezultatelor evaluării. Ca obiect de studiu abstract și complex, matematica școlară este percepută de către mulți elevi ca generatoare de eșec școlar, de aceea o ambianță școlară în care elevul se simte bine, un climat instituțional în care elevul este implicat la alegerea parcursului de formare, un mediu centrat pe învățare, un curriculum școlar echilibrat și aplicat consecvent pe termen lung, un curriculum mai puțin aglomerat, în care se abordează și se rezolvă mai puține probleme, dar se aleg probleme semnificative și acestea se aprofundează, toate acestea pun elevul în consens cu propriile aspirații, ducându-l spre realizare personală și profesională. În aceeași ordine de idei, profesorul de matematică trebuie să dea dovadă de o bună pregătire de specialitate, de o bună pregătire psihopedagogică, încercând să păstreze un echilibru între aceste elemente pentru a fi un profesor de succes, dar  trebuie să dea dovadă și de o bună pregătire pedagogică pentru a putea alege (pe loc) cele mai bune soluții la problemele care apar în activitatea curentă la clasă.

În pregătirea elevilor pentru examenele naționale, este necesar ca profesorul de matematică să aibă în vedere următoarele aspecte:

• Familiarizarea elevilor cu condițiile unui astfel de examen și cu regulile de organizare ale acestuia, mai ales că  pentru o bună parte dintre elevii care nu au participat la concursuri școlare, aceste rigori sunt o premieră.
• Proiectarea unor teste de tipul celor propuse la examenele anterioare, proiectarea unor teste conținând variate tipuri de itemi. În acest sens, deoarece elevii nu sunt familiarizați cu structura testului de Evaluarea Națională, cu modul de completare a răspunsului, cu utilizarea unor foi de răspuns, se impune ca profesorul de matematică să le ofere pentru exersare, diferite tipuri de teste cu tipuri variate de itemi. Pe parcursul clasei a VIII-a este necesar ca la sfârșitul unei unități de învățare, ca și la sfârșit de capitol, elevii vor fi verificați printr-un test cuprinzând itemi standard în forme variate.
• Pregătirea cognitivă și afectivă a elevilor pentru susținerea unui examen. Evaluarea prin teste îi poate face pe unii elevi să aibă impresia că trebuie să facă față unor cerințe foarte înalte. De aceea trebuie să-i încurajăm să privească testul doar ca un mod de a arăta ceea ce au învățat, să nu se necăjească dacă au întâlnit un item care nu le este familiar. Poate fi avantajos să sară peste acel item, să revină la el mai târziu, sau să încerce să ghicească soluția. De asemenea unii elevi nu sunt pregătiți mental și/sau fizic pentru a fi testați, de aceea profesorul de matematică trebuie să informeze părinții asupra condițiilor testului, așa încât aceștia să creeze copiilor o atmosferă de calm și încredere în preajma unui test și să se asigure că aceștia s-au odihnit suficient. În același timp profesorul trebuie să se asigure că elevii au toate materialele necesare pentru test ( creion, gumă, riglă, etc). Un lucru foarte important este acela ca profesorul să nu dea impresia că testul este mai important decât este în realitate, deoarece elevii pot deveni mult mai anxioși și stresați.
• Aplicarea sistematică pe parcursul anului școlar a tipurilor de teste menționate anterior, care pot fi diferite de probele de evaluare curentă sau sumativă de pe parcursul gimnaziului. Cum limbajul folosit în cadrul unui test standardizat poate crea dificultăți elevilor, este necesar ca profesorul să folosească forme variate  de exprimare  pentru a reda o anumită sintagmă sau un anumit concept. În formularea întrebărilor unui test este necesar  să se folosească atât un limbaj standard cât și un limbaj uzual.
• Analiza sistematică a rezultatelor obținute. Pentru că mulți elevi fac greșeli tipice, profesorul trebuie să analizeze în mod continuu, în clasă, greșelile elevilor și să-i atenționeze asupra condițiilor de apariție a acestora dar și căile prin care acestea pot fi evitate. Este foarte important ca profesorul să nu-i culpabilizeze pe elevi în cadrul acestor discuții și să caute să le propună exerciții capcană în care trebuie identificată greșeala.
• Folosirea unor teste de autoevaluare ca o modalitate de conștientizare a elevului asupra progreselor sale școlare;
• Stabilirea unui număr mare de ore recapitulative pentru pregătirea pentru examen dar și a unor programe de pregătire suplimentară, pentru a realiza, în timpul rămas până la examenul propriu-zis, a unor reglaje în toate ariile identificate ca fiind insuficient stăpânite de către elevi, de a optimiza demersurile, de a preda și de a orienta mai bine eforturile de învățare;

În ceea ce-i privește pe elevi, cu siguranță, cel mai important pas pentru a obține rezultatele dorite la un examen național este acela de a stăpâni foarte bine materia. În pregătirea lor pentru Evaluarea Națională este important să țină seama de următoarele  recomandări:

• Să afle la ce nivel se află cu învățatul, iar pentru asta este nevoie de o autoevaluare corectă, numai cunoscând foarte bine resursele de care dispun  și cele de care au nevoie, elevii își  pot face un plan de lucru corect și eficient. Înainte să înceapă recapitularea finală, elevii  trebuie să se asigure că au parcurs și au înțeles deja toata materia. Evaluarea inițială este esențială realizării unui plan de lucru corect, de aceea ea constituie  primul pas în pregătirea pentru examenele naționale.
• Să-și stabilească un obiectiv, iar în funcție de acest obiectiv, fiecare elev va ști să-și  dozeze  corect efortul așa încât să nu cadă în extreme, un ritm de studiu prea lent în raport cu obiectivul poate duce la neparcurgerea întregii materii, iar un ritm mult prea accelerat poate duce la o parcurgere superficială. De aceea este recomandat ca părinții să discute cu copiii lor, să afle care le sunt dorințele și să îi ajute în acest sens, pentru că  dacă există o discrepanță foarte mare între așteptările părinților și dorințele copiilor e posibil ca aceștia din urmă să își piardă din motivația pentru învățare.
• Să-și stabilească un plan de lucru în funcție de evaluarea inițială și de obiectivul final. Este important să se folosească  de un calendar pentru a se asigura că vor parcurge toată materia până la data examenului, iar la anumite intervale de timp este bine să aibă loc o nouă evaluare (teste sau participarea la concursuri sau simulări) pentru a vedea nivelul actual.
• Refacerea  planului de învățare în funcție de progresul făcut și de cum  a reușit elevul să parcurgă materia pe care o avea de recapitulat. Acesta poate suferi modificări pe tot parcursul anului dar fără a perturba recapitularea întregii materii.
• Respectarea programului zilnic așa încât timpul alocat studiului se mărește treptat iar cel pentru relaxare și activități extrașcolare se diminuează. Sigur că acest demers este solicitant pentru elevi, dar este important ca ei să conștientizeze că cele câteva ore pe care le „sacrifică” zilnic îi vor ajuta să petreacă următorii ani în mediul pe care și-l doresc. Creșterea timpului dedicat învățării nu implică neglijarea odihnei și a alimentației, aceste aspecte sunt deosebit de importante.
• Să-și gestioneze corect stresul și emoțiile provocate de examene pentru că atunci când elevii nu beneficiază de o bună pregătire psihologică,  mulți dintre ei clachează în fața foii de examen și se confruntă cu un eșec dureros, mai ales că uneori este neașteptat, chiar dacă au învățat în mod constant, chiar dacă au înțeles importanța examenului și au conștientizat necesitatea pregătirii temeinice la materiile verificate.

Pentru a-și diminua stresul este important ca elevii să discute cu părinții sau prietenii pentru a găsi diferite modalități de abordare a stresului. De asemenea, ei își pot diminua anxietatea atunci când stăpânesc foarte bine materia și au încredere în cunoștințele lor, cu cât un elev este mai pregătit, cu atât el poate face mai bine față emoțiilor provocate de un examen.

În tot acest demers, al pregătirii elevilor pentru examenele naționale, un rol cheie, extrem de important îl au părinții. Studiile arată că atmosfera din familie și modelul de educație predominant din aceasta, influențează drastic felul în care copilul privește pregătirea pentru școală prin urmare implicarea parentală este mereu benefică și se regăsește în rezultatele  școlare ale copiilor. Părinții își  pot ajuta copiii să se pregătească pentru examenele naționale , pas cu pas, cu multă înțelegere și cu răbdare, astfel:

• Respectarea timpului de studiu recomandat vârstei. Părintele nu trebuie să-i ceară unui copil, si nici nu trebuie să-i permită să petreacă studiind mai mult timp continuu decât este recomandat pentru anii lui.
• Respectarea orelor de odihnă și asigurarea unei alimentații sănătoase și corecte. Mulți copii ajung la examene epuizați, nedormiți, iar acest lucru le afectează capacitatea de concentrare și de atenție. Părinții au obligația de a  verifica modul în care copiii respectă orele de odihnă și de relaxare, oferindu-le oportunități de  petrecere a timpului liber, în special în natură, încurajând practicarea unor sporturi.
• Sprijinul oferit pentru a face față stresului. Comunicarea dintre copil și părinte  este foarte importantă în diminuarea stresului. O serie de afirmații de genul  „nu iți cere nimeni sa fii perfect”, „ai muncit foarte mult, ai făcut tot ce a depins de tine”, sunt doar câteva încurajări simple dar care îl pot ajuta pe copil foarte mult.
• Sfaturi de care să țină seama în timpul examenului. Părintele ca și profesorul trebuie să-l încurajeze pe copil să nu se teamă să întrebe dacă la examen nu înțelege o cerință, ar fi păcat să rezolve greșit o problemă doar pentru că i-a fost rușine să pună la timp o întrebare lămuritoare. De asemenea să-l sfătuiască ca la examen să înceapă cu rezolvarea problemelor cunoscute și mai ușoare, apoi să treacă la cele mai dificile pentru a evita criza de timp. Deloc de neglijat este și faptul că înainte de a preda lucrarea trebuie să revadă paginile cu atenție. Nu puțini copii se plâng că au amânat unele cerințe pentru mai târziu iar apoi au uitat să se întoarcă la ele, deși știau să le rezolve.

Concluzie

Evoluţia copiilor este puternic influenţată atât în prezent, cât şi în viitor, de modul în care se dezvoltă parteneriatul  părinte – elev – profesor. O şcoală performantă este o şcoală în care este promovată, susţinută şi dezvoltată o legătură puternică între profesori şi părinţi. Este un parteneriat în care, nu trebuie uitat niciodată, că nucleul este elevul.

Bibliografie:
Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice prin activități de mentorat – Modulul ”Recuperarea rămânerii în urmă la matematică”
Profesorul de succes, Ion-Ovidiu Pânișoară, Editura Polirom, 2009
Didactica modernă. Miron Ionescu, Ioan Radu, Editura Dacia, Cluj, 2001
Mic ghid de învățare rapidă și eficientă, Nicolae Ploscariu, editura Delfin, 2017