Împotriva bullying-ului, prin artă

Articolul își propune să vorbească despre un fenomen des răspândit în școlile românești, cel al bullying-ului. Printr-un efort comun al profesorilor din diverse forme de învățământ din statele EU, proiectul cu același titlu își propune să realizeze o bază de date cu privire la bullying si să realizeze o platformă pentru formarea și înzestrarea profesorilor, consilierilor si părinților cu noi practici pentru combaterea fenomenului.

Un raport al Organizației Mondiale a Sănătății arată că fenomenul bullying-ului este foarte răspândit în școlile românești. Aproximativ 400.000 de elevi sunt amenințați cu bătaia și 220.000 sunt bătuți în mod repetat de colegi (conform unui studiu realizat în 2016 de Organizația Salvați Copiii), fapt care plasează România pe locul 3 în Europa în ceea ce privește acest fenomen.

Poate că trebuie să ne întrebăm de ce apare intimidarea în școală și de ce elevii (sau măcar unii dintre ei) sunt supuși acestui fenomen. Una dintre cauzele posibile ar putea fi reprezentată de  exercitarea unei presiuni sociale și familiale asupra rezultatelor obținute de elevi, sau de stresul apărut în competiția școlară, dar și printr-un anumit  climat negativ, prezent în școli. Într-un context atât de general, nu toți elevii răspund corespunzător  la aceste provocări. În funcție de tipologia personalității lor, precum și de mediul personal, cultural, social, dar și al calității vieții pe care o duc, elevii sunt în mod diferit capabili să răspundă provocărilor sociale din școală. Cu toate acestea, pentru ei este foarte important să dezvolte abilitățile necesare pentru a răspunde diferitelor cerințe și provocări, deoarece acestea sunt abilitățile cheie obligatorii pentru o împlinire în viața lor matură.

Pentru a fi capabili să exercite aceste abilități, elevii trebuie să fie  ajutați de părinți, profesori și alți factori de influență. Școala însăși trebuie să dovedească că poate asigura  condițiile necesare pentru succesul acestui proces, să fie  caracterizată printr-un climat de deschidere, cu reguli clare și acceptare în mediul școlar.

Supuși stresului bullying-ului, elevii pot manifesta regresie în școală, dar și mai rău, pot deveni deprimați, singuratici, cu o stimă de sine scăzută și uneori cu gânduri suicidare (Olweus, 1993). Unul dintre efectele negative resimțite în rândul victimelor intimidării este anxietatea, alteori victimele intimidării au abandonat școala și/sau familia, ba chiar  au apelat la gestul final, luându-și propria viață.

Terapia prin artă poate ajuta elevii să înțeleagă fenomenul de intimidare prin conștientizarea dezechilibrului de putere.

Cercetările arată că intimidarea poate fi un clopoțelul de alarmă al unor comportamente grave antisociale sau violente. Agresorii care își provoacă frecvent victimele sunt mai susceptibili să intre în conflict cu ceilalți, să  rănească sau să fie răniți în diverse confruntări, să fure sau să vandalizeze, să consume alcool, să renunțe la școală, în final să ajungă, în majoritatea cazurilor la probleme cu legea, datorită faptelor antisociale întreprinse (Olweus, 1993). Bullying-ul se bazează pe un climat de frică și are un impact negativ asupra învățării elevilor.

Considerat a fi tatăl fondator al cercetării anti-bullying, Dan Olweus a dezvoltat o serie de studii și programe de instruire eficiente, prin intermediul cărora a introdus o perspectivă puternică asupra abuzului de la egal la egal. „Niciun elev nu ar trebui să se teamă să meargă la școală de frica de a fi hărțuit sau degradat și niciun părinte nu ar trebui să se îngrijoreze de astfel de lucruri care se întâmplă cu copilul lor.” Credința sa este aceea că siguranța școlară este un drept fundamental al omului.

Concentrându-se pe terapiile complementare, în „Abordări creative pentru minimizarea impactului traumatic al comportamentului de intimidare”, Safran și Safran (2008) arată că victimele intimidării pot beneficia de oportunități de a se exprima într-un mod sigur și creativ. Exprimarea prin artă duce la noi moduri de comunicare și explorare a sentimentelor mai profunde despre ce înseamnă să fii intimidat, despre emoțiile care nu pot fi, sau nu sunt  abordate în programele anti-bullying organizate în școală sau în afara acesteia. Exprimându-se printr-un desen, colaj, poezie etc., toate sentimentele negative interiorizate de copil pot fi puse în lumină: frică, îngrijorare, confuzie și furie față de agresor.

După cum sugerează și numele, Terapia prin artă are efecte tocmai pentru că reunește cele două discipline: arta și psihologia. Ca o alternativă de intervenție, Art Terapia sau Terapia prin artă poate fi oferită în grup sau individual, în funcție de nevoile elevilor. Scopul său nu este de distracție, după cum nu este nici  o lecție despre artă. Elevii nu sunt condiționați să aibă experiențe anterioare sau expertiză în domeniu. Terapia prin artă facilitează exprimarea emoțiilor, scoaterea lor la suprafață. În același timp, terapia prin artă poate construi un cadru pentru jocul de rol, care va ajuta elevii să dezvolte abilități care să le permită interacțiunea cu bătăușul.

Utilizarea tuturor formelor de artă în abordarea fenomenului de bullying conduce în final la  un mediu îmbunătățit în clasă și, în același timp, facilitează comunicarea profesorului cu elevii. Lucrurile și faptele pe care elevii nu le pot aduce la discuție, despre care nu pot vorbi, sunt mai ușor de exteriorizat prin orice formă de artă. Aceste expresii pot oferi profesorului sau consilierului școlar imaginea problemelor cu care se confruntă copilul și îi pot da timp să intervină înainte de a se întâmpla lucruri dramatice.

Un alt efect al abordărilor artei este comunicarea mai bună între elevi, care ajung prin artă să se accepte reciproc, să discute împreună, să se aprecieze reciproc în ceea ce privește munca depusă. În acest fel, se obține o mai bună implicare și motivare a elevilor în clasă.

Terapia prin artă oferă posibilitatea unei persoane care are anumite restricții în dezvăluirea cauzelor și surselor de anxietate sau a experiențelor traumatice prin care trece de a se  deschide, de a se exprima. În teoria psihodinamică, starea inconștientă stochează experiențe ascunse și distorsionate, care odată exteriorizate și exprimate prin artă, pot fi integrate în perspective noi și chiar rezolvate. Terapia prin artă  este un proces creativ care permite elevilor să-și exprime gândurile și sentimentele prin mesaje non-verbale. Din acest motiv, ea mai este numită și „vorbire simbolică”.

Asociația Americană de Terapie prin Artă  consideră că prin intermediul artoterapiei, procesul creativ poate ajuta și facilita procesul de vindecare, ba chiar va da un nou sens persoanei. Cele mai frecvente forme de terapie prin artă sunt sub formă de desene, picturi, sculptură și fotografie etc.

Terapia de artă poate maximiza utilizarea imaginației, poate ajuta indivizii să găsească și să dezvolte soluția potrivită, ceea ce poate duce la acțiuni de auto-îmbunătățire și schimbări într-o direcție pozitivă.

În principiu, copiii sunt foarte creativi și pot descrie cu ușurință sentimentele și emoțiile prin intermediul artei. Copiii au dificultăți în a transpune emoții și sentimente, precum furia, ura și probleme ascunse, hărțuirea sexuală, violența în familie, haosul în situații experimentate de viața și multe alte probleme, în cuvinte (Rubin, 2005). Arta este folosită ca o formă sigură de realism simbolic care poate ajuta copilul. Terapia prin artă este utilă în repararea stimei de sine, descompusă ca urmare a expunerii repetate la comportamente de intimidare. Prin artoterapia, elevii învață să-și gestioneze emoțiile și să-și dezvolte încrederea în sine în capacitatea lor de a rezolva probleme în situații dificile.

Fenomenul intimidării apare atunci când elevii sunt percepuți ca fiind mai tineri, mai slabi, speriați, etc. și, fără îndoială, nu își pot susține cauza, deoarece abilitățile lor verbale sunt diminuate. Prin desen / pictură, elevului i se oferă un mod de a se exprima fără cuvinte, ceea ce va facilita eliberarea emoțională.

Prin urmare, concentrarea efortului psihologic ar trebui direcționată astfel încât elevii să-și crească capacitatea de a explora, înțelege și exprima emoțiile, să-și îmbunătățească capacitatea de a juca roluri și aici sunt utile construcția de măști, teatru și teatru de păpuși prin care învață să delimiteze spațiul personal de cel al agresorilor.

Toate aceste argumente au stat la baza dezvoltării proiectului Erasmus + intitulat ”Art against bullying” nr. 2019-1-PL01-KA201-065722, derulat la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, prin DPPD, începând cu octombrie 2019.

Scopul cestui proiect este lărgirea câmpului de  cunoștințe al profesorilor și părinților în domeniul organizării activități anti-bullying și pentru a lucra cu copii care au experimentat bullyingul ca victime, dar și cu cei din categoria agresorilor, pentru a diminua inpulsurile negative și a-i conștientiza asupra răului făcut. Unul dintre produsele proiectului va fi reprezentat de o platformă e-learning de formare pentru profesori/ consilieri/ părinți, prin care aceștia să cunoască și să-și însușească ultimele noutăți și exemple de bune practici în combaterea fenomenului. Mai multe detalii despre proiect pot fi aflate pe pagina proiectului proiect art-against-bullying.eu/ sau pe facebook facebook.com/Art-Against-Bullying-110990840423132/

Bibliografie
• Olweus, D. (1993). Understanding children’s worlds. Bullying at school: What we know and what we can do. Blackwell Publishing.
• Safran, D., & Safran, E. (2008). Creative approaches to minimize the traumatic impact of bullying behavior. In C. Malchiodi (Ed.), Creative interventions with traumatized children (pp. 132-166). New York: Guilford Press.
• Rubin, J. A. (2005). Child art therapy. New Jersey: John Wiley & Sons, Inc.