Abordarea integrată a numeralului

Pornind de la afirmaţia lui Basarab Nicolescu „Ştim cum să existăm, dar cum învăţăm să fim?” (Nicolescu, 1999: 21) putem deduce că interdisciplinaritate şi transdisciplinaritatea ne ajută să dezvoltăm elevilor cele patru dimensiuni – a învăţa să ştii, să faci, să trăieşti împreună cu ceilalţi şi a învăţa să fii – dezvoltate prin modurile de cunoaştere a lumii, care contribuie la premisa dezvoltării personale şi facilitarea accesului către cunoaştere, formând oameni deplini şi autentici. Această paradigmă educațională depășește fragmentarea tradițională a cunoașterii în discipline izolate și propune o viziune holistică asupra procesului de învățare, în care conexiunile dintre diferite arii ale cunoașterii reflectă complexitatea realității.
În contextul predării limbii și literaturii române, abordarea integrată devine un instrument pedagogic esențial, care permite nu doar asimilarea mecanică a normelor lingvistice sau a informațiilor literare, ci formarea unei competențe comunicative autentice și a unei culturi generale solide. Astfel, elevii nu mai percep limba ca pe un sistem abstract de reguli, ci ca pe un instrument viu de comunicare și exprimare personală, în interacțiune permanentă cu istoria, geografia, artele și celelalte domenii ale experienței umane. Prezenta lucrare își propune să exemplifice concret modul în care o activitate didactică interdisciplinară poate valorifica această perspectivă integratoare, transformând procesul de învățare într-o experiență relevantă și semnificativă pentru elevi.

„Dincolo de discipline, dar împreună cu ele, instruirea se poate baza pe un curriculum integrat, asemănător caracterului integrat al vieții, al lumii în care trăim, un curriculum ce ar putea să aducă cel puțin două beneficii:

• apropierea școlii de viața reală, astfel încât copiii să poată veni în școală cu lumea lor cu tot;
• accentul pe formarea unor competențe, atitudini și valori transversale și transferabile, utile pentru dezvoltarea personală și socială a elevilor.” (Ciolan, 2008: 109)

Viziunea integratoare a disciplinei permite înţelegerea lumii în sens, exprimarea a ceea ce ştiu despre lume, a ceea ce simt şi gândesc, în genere, lucrul cu limbajul (Sânmihăian, 2014: 347). În vederea dezvoltării competenţelor lingvistice profesorul trebuie să ţină cont de următoarele aspecte:

• învăţarea elementelor de construcţie a comunicării să fie realizată la nivel aplicativ, având în vedere limba în uz;
• contextele propuse să fie relevante pentru înţelegerea regulilor de utilizare a limbii şi pentru înţelegerea rolului elementelor de limbă în comunicare;
• textele-suport să fie diverse, incluzând atât texte literare, cât şi nonliterare;
• resursele folosite să fie variate;
• exerciţiile trebuie să fie variate şi diverse şi să implice operaţii mentale de complexitate diferită;
• noile achiziţii lingvistice trebuie aplicate în activităţi de comunicare globală;
• achiziţiile lingvistice să fie valorificate în celelalte domenii ale disciplinei (Sâmihăian, 2014: 335).

Astfel că vom reda un exemplu de activitate de învățare care surprinde aspectele sus-menționate.

Eroi de ieri şi de azi…
Clasa a VI-a

Competenţa 5.2. Analiza unor elemente comune identificate în cultura proprie şi în cultura altor popoare.
− selectarea și prelucrarea informațiilor din materiale diverse (orale, scrise, multimodale), prezentând valorile promovate în tradițiile și obiceiurile diferitelor culturi;
− analiza unor modele promovate în literatura română şi/sau universală și în alte arte (film, teatru, artă plastică etc.).

Tipul activităţii: interdisciplinară, cu deschideri spre istorie, geografie şi tehnologia informaţiei.

Realizarea acestui proiect presupune o perioadă de două săptămâni. O oră se dedică anunţării proiectului şi stabilirii etapelor de lucru. Prezentarea se va realiza într-o oră ulterioară,  conform planificării.

Metode: explicaţia, conversaţia euristică, proiectul (este o metodă interactivă care îi solicită pe elevi să realizeze cercetări pe teme atractive, fiind o activitate care oferă elevilor satisfacţii şi încurajează exprimarea variată. Sarcinile I şi II se bazează pe metoda Turul galeriei, care dezvoltă gândirea critică şi abilităţile de colaborare ale elevilor.

Clasa este împărţită în 4 grupe, acestea au fost formate aleatoriu, am amestecat într-un coş post-ituri de culori diferite, roşu, verde, albastru şi galben, iar fiecare elev a extras o culoare şi s-au grupat conform culorii alese. Fiecare echipă are de realizat o fişă de prezentare a personajului central. Astfel, am selectat textele suport pentru fiecare super-erou:

• Paşa Hassan de George Coşbuc;
• Românii supt Mihai Viteazu de Nicolae Bălcescu;
• Prâslea cel voinic şi merele de aur;
• Hercule – Legendele Olimpului, Eroii, Volumul al II-lea, Al. Mitru;  Legenda lui Hercule – film;
• Superman – animaţii şi prezentarea de pe Wikipedia.

Pregătirea proiectului:

I. Lecturaţi textele recomandate, vizionaţi filmele propuse şi întocmiţi o fişă de prezentare a personajului principal, urmărind modelul alăturat:
Numele eroului:
Originea:
Fapte relevante:
Trăsături:

II. Cu ajutorul internetului, caută alte informaţii relevate despre eroul preferat. Aveţi în vedere originea sa, faptele şi acţiunile sale, trăsăturile acestuia.
Primele două sarcini se realizează în fiecare grupă. Ulterior sarcina a treia presupune numirea de către fiecare echipă a doi reprezentanţi care se vor întrunii cu ceilalţi colegi şi vor facilita Întâlnirea eroilor, iar ceilalţi membrii ai echipelor vor întocmi pagina de Facebook.

III. Realizaţi o bandă desenată în care să facilitaţi întâlnirea celor 4 eroi şi întocmiţi o pagină de Facebook pentru fiecare personaj.

IV. Stabiliți de comun acord cum veți realiza prezentarea și stabiliți rolul fiecăruia în grupă.

V.  Reflecții privind rezultatele proiectului:
• Ce trăsături comune ați descoperit?
• Care dintre eroi v-a plăcut mai mult?
• Ce informații noi ați aflat despre aceştia?

Autoevaluare

I.  Documentarea
• Am folosit diverse surse și strategii pentru a mă documenta. 😊 😐 😞
• Am identificat informațiile și ideile relevante, sintetizând ceea ce am citit. 😊 😐 😞

II . Munca în echipă
• M-am implicat în realizarea sarcinii și am respectat termenele limită. 😊 😐 😞
• Am colaborat cu membrii echipei ți am ținut cont de părerea tuturor. 😊 😐 😞
• Am propus soluții pentru problemele apărute pe parcurs. 😊 😐 😞

III. Prezentarea orală
• Am prezentat oral, pe baza unor repere date, informații corecte, pornind de la textul citit, urmând un plan logic. 😊 😐 😞
• Am vorbit clar, cursiv, corect. 😊 😐 😞
• Am combinat elementele paraverbale și nonvervale cu cele verbale. 😊 😐 😞
• Am folosit în prezentare recuzita adecvată. 😊 😐 😞

Sarcinile grupelor:

Grupa I
• Lecturează textele dedicate lui Mihai Viteazu;
• Întocmesc fişa de prezentare;
• Stabilesc trăsăturile acestuia.

Grupa II
• Lecturează textul dedicat lui Prâslea;
• Întocmesc fişa de prezentare;
• Stabilesc trăsăturile acestuia.

Grupa III
• Lecturează textul dedicat lui Hercule şi vizionează filmul;
• Întocmesc fişa de prezentare;
• Stabilesc trăsăturile acestuia.

Grupa IV
• Vizioneză animaţiile cu Superman;
• Întocmesc fişa de prezentare;
• Stabilesc trăsăturile acestuia.

Concluzii

Activitatea didactică propusă ilustrează modul în care abordarea integrată facilitează dezvoltarea competențelor transversale ale elevilor, depășind limitele rigide ale disciplinelor școlare tradiționale. Prin corelarea literaturii române cu istoria, geografia și tehnologia informației, proiectul „Eroi de ieri și de azi” creează un cadru pedagogic care permite elevilor să construiască conexiuni semnificative între diferite arii curriculare, reflectând caracterul integrat al realității în care trăiesc. Diversitatea textelor-suport – de la texte literare clasice la producții cinematografice contemporane – și multiplele modalități de prelucrare a informației (lectură, vizionare, cercetare online, creare de conținut digital) asigură nu doar accesibilitatea conținuturilor pentru stiluri diferite de învățare, ci și dezvoltarea competențelor digitale esențiale pentru societatea contemporană.

Dimensiunea colaborativă a proiectului, concretizată prin munca în echipă și metodele interactive utilizate (Turul galeriei), cultivă abilitățile de cooperare și comunicare ale elevilor, contribuind la formarea dimensiunii sociale a personalității acestora. Prin compararea eroilor din diferite epoci și spații culturale, elevii nu doar că își îmbogățesc cunoștințele factuale, ci dezvoltă și gândirea critică, capacitatea de analiză comparativă și receptivitatea interculturală. Fișa de autoevaluare integrată în proiect susține metacogniția și responsabilizarea elevilor față de propriul proces de învățare, în concordanță cu principiile pedagogiei centrate pe elev. În acest fel, activitatea propusă exemplifică concret cum interdisciplinaritatea și transdisciplinaritatea pot transforma procesul instructiv-educativ dintr-o simplă transmitere de cunoștințe într-o experiență formativă complexă, care răspunde cerințelor educației contemporane.

Bibliografie
1. Sâmihăian, Florentina, O didactică a limbii şi literaturii române, Editura ART, 2014.
2. Ciolan, Lucian, Învăţarea integrate. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, 2008.
3. Nicolescu, Basarab, Transdisciplinaritatea. Manifest, Editura Polirom, 1999.