Alfabetizarea economică – factor al progresului școlar în domeniul disciplinelor economice

Alfabetizarea economica implica o serie de cunoştinţe economice care îi ajută pe oameni să acţioneze eficient în calitate de consumatori, producători, investitori, angajaţi şi chiar simpli cetateni ai societatii, iar una dintre cele mai eficiente modalităţi de a-i ajuta pe acestia este să îi informăm pentru că un cetatean informat este un consumator puternic.
Alfabetizarea economică dezvoltă capacitatea consumatorului de a adopta decizii şi, implicit, sporeşte eficienţa regulilor şi normelor care reglementează consumul.

Alfabetizarea permite cetățenilor să își dezvolte capacitățile de reflecție, exprimarea verbală, gândirea critică și empatia, să își potențeze dezvoltarea personală, încrederea în sine, sentimentul identității și participarea deplină în societate, astfel încât devine o componentă de viață fundamentală.

Alfabetizarea nu se reflecta doar asupra laturii educaționale, ci și asupra unor aspecte de natura personală, economică, culturală și socială, avand un caracter global care implica o serie de factori din societate cum ar fi mediul de afaceri, mijloacele de informare, ONG-urile, partenerii sociali, furnizorii de cursuri profesionale, instituțiile culturale, precum și serviciile sociale, de sănătate și de ocupare a forței de muncă de la nivel local.
Creșterea economică poate fi influențată negativ de nivelurile scăzute de alfabetizare, fiind înfrânată și fără o perspectivă durabilă în timp.

1. Nevoia de alfabetizare economică

În general, alfabetizarea este abilitatea de comunicare prin scris, vorbire sau limbaj de miscare, cum ar fi limbajul semnelor, iar din punct de vedere al educației elevilor, alfabetizarea se referă la nivelul de funcționare a abilităților de citire, scriere, vorbire și ascultare care le permite acestora să se implice în schimburi simple și familiare care sunt în legătură cu instruirea, munca și rolurile sociale, în mod special:

• ca cetățean al comunității;
• în activitatea economică;
• în viața domestică;
• în educație și instruire;
• în mediul zilnic și social.

Nevoia de educație economică în rândul elevilor reiese din necesitatea şi utilitatea cunoştinţelor economice de bază în acţiunile cotidiene, prezente şi viitoare, ale elevilor. Prin alfabetizarea economică, elevii capătă o serie de competențe generale precum:

• analizarea şi interpretarea faptelor şi acţiunilor economice pe baza conceptelor economice fundamentale;
• utilizarea deprinderilor de gândire economică în analiza actelor şi faptelor cotidiene, de evoluţie personală şi profesională cum ar fi evaluarea costurilor şi beneficiilor implicate de decizii, alegerea alternativelor, identificarea motivaţiei şi consecinţelor comportamentelor umane etc.;
• formarea şi dezvoltarea atitudinilor şi comportamentelor economice şi antreprenoriale eficiente;
• adoptarea unor decizii privind cariera;
• luarea deciziilor şi rezolvarea problemelor comunităţii.

Pregătirea indivizilor în scopul de a exercita diferite roluri în societate nu se poate realiza decât prin intermediul educației, proces în care acestora li se transmit diverse modalități de înțelegere, interpretare, acțiune și valorizare necesare în viață.

Beneficiile educaţiei economice în rândul elevilor se regăsesc în activitățile pe care le vor desfășura în calitate de consumator când se impune o alocare eficientă a capitalului. Succesul producătorului va avea loc dacă va adopta decizii economice în funcţie de ceea ce îi trebuie consumatorului, de ceea ce îşi doreşte şi este dispus să cumpere acesta. Necesitățile şi prefererintele consumatorului sunt concretizate în cerere pe piaţă și îi arată producătorului în ce domeniu de activitate să investească ca apoi să producă şi la ce nivel să se situeze investiţia sa, deci cât să producă. Prin ignorarea semnalelor pieţei privind cererea exprimată de consumator, se va genera risipă cum ar fi bunuri care nu se vând sau care se vând la preţuri mai mici decât valoarea lor şi, prin urmare, va lipsi eficienţa activității.

Alfabetizarea financiară are în vedere înţelegerea importanţei şi avantajelor economisirii şi de a alege instrumentul financiar cel mai potrivit. Actuala piaţă impune servicii financiare tot mai diversificate astfel încât consumatorii vor avea tot mai multe opţiuni, vor dobândi flexibilitate în chestiuni de management financiar şi vor apela la servicii de instruire în vederea utilizării noilor tehnologii şi adoptării unor decizii . Această categorie de consumatori vor adopta decizii cu mai multă prudenţă pentru a evita să producă efecte negative în economie.

În domeniul politicii monetare, cunoştinţele dobandite în școală sprijină persoanele respective asigurându-le o pregătire economică corespunzatoare putând beneficia, din plin, de avantajele pe care le oferă situaţiile economice favorabile, spre deosebire de cei lipsiţi de o asemenea pregătire, care nu ştiu cum pot utiliza oportunităţile existente.
Educaţia financiară realizată în învăţământul preuniversitar îmbunătăţeşte nivelul de cunoştinţe al elevilor, încrederea în capacitatea de a gestiona finanţele personale şi determină comportamentul de economisire. Aceste fapte subliniază importanţa educaţiei economice şi necesitatea ca ea să înceapă cât mai devreme posibil.

Îmbunătăţirea educaţiei economice la nivel de şcoală elementară şi secundară poate oferi o bază pentru alfabetizarea financiară, contribuind la evitarea unor decizii financiare inadecvate şi care ar putea avea consecinţe de-a lungul mai multor ani, în cazul tinerilor.

Pentru început, alfabetizarea economică și, mai apoi, educaţia economică implică înţelegerea unor principii economice fundamentale, respectiv a modului în care funcţionează economia naţională, deoarece oamenii adoptă decizii. Studiind modul în care funcţionează piaţa, tinerii elevi învaţă şi cum să adopte decizii eficiente chiar cu propriile lor resurse limitate, precum timpul sau banii. Ca urmare a participării la economia globală, tinerii de astăzi şi de mâine se vor confrunta cu o multitudine de posibilităţi și este datoria şcolii să le furnizeze instrumentele de care au nevoie pentru a construi deciziile cele mai bune cu putinţă pe care să le utilizeze în societate. Alfabetizarea economică a elevilor trebuie să fie un obiectiv prioritar în programele școlare și extrascolare tocmai datorită beneficiilor pe care le produce o educație economică în rândul cetățenilor.

2. Exemplu de test pentru evaluarea gradului de alfabetizare economică

Alegeti o variantă pe care o considerati corectă

1. Bunurile economice se deosebesc de bunurile libere prin faptul că:
a. bunurile economice sunt fără suport material concret, iar bunurile libere sunt ușor de procurat
b. bunurile economice provin din activitatea economică, iar bunurile libere sunt un dar al naturii
c. bunurile economice sunt necesare satisfacerii nevoilor oamenilor, iar bunurile libere sunt obținute în procesul de producție

2. În economie, risipa de resurse apare atunci când:
a. se produce ce nu se cere
b. bunurile obținute sunt de calitate superioară
c. se produce atât cât se cere

3. Activitatea economică este eficientă  dacă :
a. se obțin bunurile dorite cu cele mai mici cheltuieli de resurse
b. se obțin bunuri de calitate inferioară cu cele mai mici cheltuieli de resurse
c. se obțin bunuri de caliate superioară cu cheltuieli mari de resurse

4. Alegerea consumatorului rațional privind bunurile necesare satisfacerii nevoilor este determinată de:
a. dorința de a  acumula rezerve
b. prețul minim
c. satisfacția pe care o resimte în momentul consumului comparativ cu venitul cheltuit

5. Profitul apare atunci când veniturile sunt:
a. mai mici decât cheltuielile;
b. mai mari decât cheltuielile;
c. egale cu cheltuielile

6. Pe o piață, creșterea prețurilor determină:
a. scăderea ofertei și creșterea cererii
b. oferta egală cu cererea
c. scăderea cererii și creșterea ofertei

7. Dacă pe o piață există un singur agent economic care vinde un bun atunci avem o situatie de:
a. monopol
b. oligopol
c. cartel

8. Persoanele considerate șomeri sunt:
a. cele concediate și fără alt loc de muncă
b. cele care sunt în concediu medical
c. cele care sunt în concediu de creștere a copilului

9. Banii sunt folosiți la:
a. troc
b. procesul de producție ca element de stoc
c. efectuarea unor plăți

10. Moneda altor țări constituie pentru țara noastră:
a. bani scripturali
b. valută
c. moneda națională

Notă: Se acordă câte 1 punct pentru fiecare enunț corect identificat.
Timp de lucru: 30 minute. Succes!

Cheie de corectare
1 – b; 2 – a; 3 – a; 4 – c; 5 – b; 6 –c; 7 – a; 8 – a; 9 – c; 10 – b.

Interpretarea testului de alfabetizare economică :
Corelația dintre itemii testului de alfabetizare economică si conceptele economice vizate:
– itemul 1 – identifică categorii de bunuri în funcție de proveniența lor
– itemii 2 și 3 – identifică principiile raționalității și eficienței economice
– itemul 4 – identifică comportamentul consumatorului rațional
– itemul 5 – identifică modalitatea de obținere a profitului
– itemul 6 – identifică influența cererii și a ofertei asupra nivelului prețului
– itemul 7 – identifică tipul de concurență monopolistă
– itemul 8 – identifică categoriile de persoane considerate șomeri
– itemul 9 – identifică utilizarea banilor
– itemul 10 – identifică denumirea banilor în funcție de apartenența lor la țara noastră

Concluzii

Alfabetizarea economică devine un  factor important al progresului scolar în domeniul disciplinelor economice deoarece reprezintă „poarta de intrare” pentru orice învățare ulterioară.
Alfabetizarea economică este un mod eficient de combatere a cauzelor părăsirii timpurii a școlii, ale șomajului și ale participării limitate la învățarea pe tot parcursul vieții pentru cei cu calificări scăzute.
Din analiza întrebărilor adresate în testul de mai sus, reiese rolul educaţiei economice în înţelegerea unor factori decisivi care influenţează calitatea vieţii oamenilor şi în reducerea posibilităţii de manipulare în chestiuni de interes public sau personal.
Rolul cetateanului în societate este de a contribui la o funcționare mai bună a economiei, la o guvernare mai bună a societății, la crearea unor condiții mai bune de viață, și din aceste considerente putem spune că doar un cetățean educat poate să contribuie la atingerea acestor obiective.
La educarea cetățeanului o contributie semnificativa o are alfabetizarea economică făcându-l capabil să înțeleagă mecanismele economice din societate și măsurile politice adoptate la orice nivel de conducere. Prin alfabetizarea economică, elevul, în calitate de  cetatean al societății va putea să evalueze realitatea economică existentă, să evalueze consecințele unor acțiuni în plan economic și drept urmare să ia decizii potrivite atât în plan personal cât și la nivelul comunității în care trăiește.

Bibliografie:
1. Burja, V., Voiculescu, F., Burja, C., Voiculescu, E., (2006), “Didactica ştiinţelor economice. Ghid metodologic cu caracter aplicativ”, Editura IRECSON, Bucureşti.
2. Cucoş, C., ( 2006), „Pedagogie”, Editura POLIROM, Iaşi.
3. Ionescu, M., (2011), „Instrucţie şi educaţie. Paradigme educaţionale moderne”, Editura EIKON, Cluj-Napoca.
4.  Lăcătuş, M.,L., (2012),”Educația economică și didactică a disciplinelor economice” Suport curs, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași;
5. Negreţ-Dobridor, I., Pânişoară, I.O., (2005), „Ştiinţa învăţării. De la teorie la practică”, Editura POLIROM, Iaşi.
6. http://eur-lex.europa.eu – Jurnalul Oficial al Uniunii Europene “Concluziile Consiliului din 26 noiembrie 2012 privind alfabetizarea”(2012/C 393/01)