Aspecte interdisciplinare în proiectarea și realizarea activităților didactice în ora de arte plastice în mai multe limbi străine

Abordarea interdisciplinară în învățământul modern are un rol important în educația elevului. Prin urmare colaborarea între discipline contribuie la conștientizarea de către elevi a importanței deosebite a acestui mod de lucru în formarea lor ca oameni. Astfel prin interacțiunea a două discipline total diferite, respectiv artele plastice și limbile străine, elevii își pot însuși într-un mod plăcut cunoştinţele şi conceptele fundamentale ale disciplinei alese, folosind ca instrumente mai multe limbi străine (româna, franceza, spaniola, italiana). Utilizând această strategie modernă de lucru, am intenționat să țin o lecție de plurilingvism, cu scopul de a le testa dorința de a învăța mai multe limbi străine și în același timp am încercat să-i motivez pe elevi să asimileze mai ușor cunoștințele și elementele tehnice din artele plastice.

Un învățământ modern, de calitate, ar trebui să aibă ca scop formarea și dezvoltarea la elevi a unei gândiri sistematice, critice, creative și integratiste asupra vieții. În acest sens abordarea interdisciplinară în proiectarea și realizarea activităților didactice are un rol definitoriu asupra educației elevului. Astfel prin interdisciplinaritate există posibilitatea obținerii unui “bagaj” de cunoștințe minim de bază din toate domeniile cunoașterii. Acest mod de conlucrare între discipline poate face ca elevii să devină conștienți de importanța educației și autoeducației permanente în formarea lor ca oameni.

De aceea aparatul conceptual și metodologic al celor două discipline, respectiv limbile străine și artele plastice, a fost utilizat prin interacțiune pentru a studia tema aleasă (fovismul), dar și pentru a dezvolta competențe. Astfel în colaborare cu profesorul de arte plastice, am creat o secvență de învățământ la clasa  a VIII-a la ora de arte plastice, unde am predat lecția  FOVISMUL, în limbile română, franceză, spaniolă și italiană, de fapt o lecție de plurilingvism, cu scopul ca elevii să-şi ȋnsuşească cunoştinţele şi conceptele fundamentale ale disciplinei alese, folosind ca instrumente mai multe limbi străine, printr-o strategie adecvată de lucru care să-i motiveze, dar și pentru a le testa dorința de a învăța mai multe limbi străine .

Așadar am pornit de la trei texte care provin din cărţi de specialitate editate ȋn franceză. Textele au fost prelucrate ȋn cele patru limbi străine ţinȃnd cont de transparenţe şi totodată de cuvintele cheie ale lecţiei : FOVISM, ARTIST, CULORI, LINII. Fiecare text a fost scris cu cuvinte ȋn cele trei limbi străine (franceză, spaniolă, italiană), inclusiv ȋn romȃnă. Apoi am folosit patru tipuri de exerciţii care au fost planificate gradat pe baza textelor. Rolul principal al acestora a fost de a evidenţia capacitatea de ȋnţelegere şi aprofundare a conţinutului textului.

Pentru a atrage atenţia şi interesul copiilor, am ales să folosesc suporturi didactice variate pentru a-i motiva la maxim. De aceea ora s-a desfășurat în laboratorul de informatică unde existau mai multe calculatoare, un video-proiector şi o tablă. Am completat suporturile existente ȋn această clasă cu fişele de lucru, chestionarele şi o prezentare Power Point.
Totuşi cea mai importantă etapă a fost stabilirea obiectivelor activităţilor. Ȋn primul rȃnd, am ales principiile care ar trebui să guverneze aceste obiective şi anume accesibilitatea şi caracteristicile vȃrstei. Apoi am conceput obiectivele ţinȃnd cont de specialitate (desen), temă (fovism) şi de ceea ce acestea au oferit ca informaţie, având ca scop principal recunoaşterea limbilor străine utilizate, şi ȋn special trezirea interesului pentru limbi străine a elevilor.

Pentru a atinge aceste obiective a fost necesar să alegem metode informative şi conversaţionale care au avut rolul de a-i motiva suficient pe elevi şi de a-i ţine activi pe tot parcursul lecţiei. De asemenea, am utilizat metoda formativă care se bazează pe exerciţii variate care au avut rolul de a face activitatea de fixare a cunoştinţelor noi mai interesantă. Scopul urmărit a fost recunoaşterea, ȋnţelegerea, reţinerea şi sintetizarea informaţiilor prin folosirea limbilor străine.

Pentru realizarea scenariului didactic, am folosit modelul scenariului propus pentru ora de FLE, respectȃnd toate etapele şi consemnele prevăzute pentru acest tip de organizare şi realizare a procesului de ȋnvăţămȃnt. Legătura dintre discipline se poate realiza la nivelul conținuturilor obiectivelor, astfel încât fiecare elev să se poată exprima liber, să lucreze în echipă sau individual, pentru că într-adevăr “activitățile interdisciplinare duc la dezvoltarea acestor capacități”.

Referitor la evaluare, am utilizat două tipuri: evaluarea formativă a elevilor care a avut loc ȋn timpul activităţilor şi evaluarea activităţilor profesorului, realizată de copii. Prin derularea acestor tipuri de evaluări, fiecare dintre noi (elev şi profesor) a avut o imagine clară asupra nivelului său de pregătire. A fost un bun prilej pentru elevi de a-şi fixa cunoştinţele acumulate, de a-şi dezvolta abilităţile personale, de a se familiariza cu o atitudine adecvată ȋn procesul de evaluare, ȋn ansamblu, ȋn ȋntreg ciclul de instruire – ȋnvăţare – evaluare.
Trebuie punctat un lucru extrem de important care a avut loc ȋnainte de desfăşurarea acestui model nou de lecţie. Am cerut copiilor să deseneze „Ce se ȋntȃmplă ȋn capul cuiva care vorbeşte mai multe limbi străine?” Rezultatul a fost uimitor pentru că desenele mi-au atras atenția prin originalitate. Așadar vorbitorul de limbă străină acordă un loc aparte asocierii imaginilor mentale cu limbile vorbite, dar și creativității.

Prin această activitate, construită şi practicată, am demonstrat corelarea interdisciplinară între artele plastice și limbile străine și am arătat clar care sunt aspectele interdisciplinare în proiectarea și realizarea activităților didactice .

Ȋn ceea ce priveşte aprecierea globală, din această experienţă am ȋnvăţat că este nevoie de o strategie didactică modernă pentru a realiza o legătură indisolubilă ȋntre elev şi profesor, bazată pe exprimarea punctelor de vedere proprii, pe schimbul de idei şi pe cooperare. De asemenea, la acest gen de lecţie a fost absolut necesar să fie utilizat adecvat limbajul specific disciplinei alese, prin utilizarea celor trei limbi străine.
Prin urmare, consider că interdisciplinaritatea contribuie la modul de realizare al ȋnvăţării, prin formare de competenţe, deprinderi practice și prin evaluarea care pune accent pe calitate.