Articole scrise de: Adriana Boteanu
Este licenţiată din anul 1984 a Facultăţii de Muzică şi Arte Plastice din cadrul Universităţii de Arte "George Enescu", Iaşi, secţia : muzică, muzicologie, compoziţie muzicală - muzică vocală şi instrumentală. A participat la mai multe cursuri de formare profesională în acest domeniu, atât în ţară, cât şi în cadrul oportunităţilor de formare oferite de proiecte internaţionale prin cooperare universitară. Între anii 1990-1992 s-a specializat în pedagogia Rudolf Steiner la Seminarul Universitar de Pedagogie Waldorf din Bucureşti - la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din cadrul Universităţii Bucureşti ( specializarea : euritmist, profesorul clasei, profesor de muzică) prin programul postuniversitar : arta educaţiei . Din 2002 este analist programator. Are o experienţă didactică de peste 25 ani în învăţământul vocaţional artistic , gradul didactic I, iar în prezent îşi desfăşoară activitatea ca profesor de educaţie muzicală specializată la Colegiul Naţional de Arte "Regina Maria" din Constanţa. Un loc important în cadrul intereselor sale profesionale îl ocupă pedagogia creativităţii şi educaţia asistată de calculator.
Instituţie: COLEGIUL NATIONAL DE ARTE REGINA MARIA CONSTANTARolul tehnologiei informaţiei în descoperirea muzicii
În căutarea „Frumosului” prin intermediul tehnologiei aplicate în educaţie, profesorii de muzică se regăsesc în situaţia de a regândi strategii de poziţionare şi de dezvoltare în noul context al propriei lor discipline. Din antichitate, tehne era un termen sinonim cu arta. Comportamentul creator se formează cu ajutorul tenologiei informaţiilor în cadrul educaţiei asistate de calculator. Articolul îşi propune să prezinte aplicaţiile care pot fi utilizate în activitatea didactică.
Articol integral
Ludicul în lecţia de creaţie muzicală
Talentul inventiv este necesar atât pentru dezvoltarea muzicală a elevilor cât şi în formarea lor ca fiinţe sociale. Participarea la activităţi muzicale în grup presupune un antrenament al virtuţiilor sociale cum ar fi: capacitatea de adaptare, de ascultare a altora, de respectarea a regulilor de colaborare, de conducere, de cedare în favoarea altora şi de asumare a responsabilităţilor artistice.
Soluţiile oferite în lucrarea de faţă nu au caracter de unicat, dar oferă o posibilă viziune asupra folosirii jocurilor muzicale de improvizaţie şi la clasele cu elevi de vârste mari, chiar dacă aceştia nu au beneficiat de o continuitate în dezvoltarea talentului creativ. Cu toate că studiul formelor reprezintă una din cele mai complexe discipline, fiind abordată cu precădere în clasele mari ale liceelor de specialitate şi în educaţia muzicală generală, este necesară dezvoltarea capacităţii de a percepe muzica, chiar și în parcursurile educaționale ne-specializate, ca un text inteligibil unitar.
Articol integral




Ministerul Educaţiei