„Naufragiul culturii” este în directă relaţie cu interesul din ce în ce mai mic pentru lectură şi îşi poate afla ameliorarea dacă se renunţă la abordarea strict didactică a lecturii. Lectura ajută la formarea personalităţii, implicând alfabetizarea, dezvoltarea competenţelor transversale (rezolvare de probleme, metacogniţie, comunicare), iar optimizarea ei este o necesitate, mai ales în era tinerilor digital native. Cum s-ar putea stimula interesul tinerilor pentru lectură? Transformarea opticii adulţilor privind procesul lecturii ar fi un prim pas. Ca formă, propunem desfăşurarea unor ateliere de lectură şi scriere creativă, în cadrul cărora să fie dezvoltate capacităţile de înţelegere, analiză şi interpretare (de text), prin contactul (ne)mediat, cu textul, înţeles ca ţesătură de semne (muzicale, grafice, lingvistice etc.). Atelierele pot reprezenta alternative de petrecere a timpului liber, finalitatea lor fiind conturarea unui cititor reflexiv, participant activ la propria formare, prin cititul consumatorist, de la etapa (in)formativă, exploratorie, până la cea logică, selectivă, roditoare.
Articol integral →

Lider, manager, director – mai multe lexeme care surprind rolul complex al celui care conduce o unitate şcolară. Omul care însumează competenţe solide de management, dar şi real tact pedagogic, o bună cunoaştere a şcolii, a oamenilor, capacitate de previziune şi de intervenţie, directorul de şcoală trebuie să se dedice întru totul activităţilor şcolii şi să înţeleagă că propria identitate se impregnează de cea a instituţiei şi invers, că ilustrează, alături de echipa sa, cadre didactice, părinţi, elevi, personal didactic auxiliar şi nedidactic, imaginea unei şcoli.
Articol integral →

Definită prin joc, copilăria nu reprezintă doar o etapă a „marii treceri” a omului pe pământ, ci se instituie în stare de spirit, generatoare a unei înţelegeri particulare a existenţei şi a lumii. Prin urmare, ludicul este o coordonată definitorie a oricărei activităţi umane, inclusiv a celei de învăţare, căci prin prisma jocului achiziţiile pot fi multiple şi variate (de ordin cognitiv, comportamental), ajutând la realizarea obiectivelor procesului instructiv-educativ. Fireşte, jocul e la îndemâna oricui, este o preocupare atractivă cu satisfacţii imediate, fapt care duce adesea la desfăşurarea de către elevi a altor activităţi decât cele de lectură, de rezolvare a temelor, de studiu individual.
Cum facem ca jocul să nu fie doar mijloc de relaxare, de eliberare de constrângeri şi obligaţii, ci şi instrument de învăţare?
Articol integral →

Metodă integratoare, complexă, activ-participativă, portofoliul reprezintă o alternativă la evaluarea riguroasă, tradiţională, încorsetată în tipare şi forme rigide. Cu o structură flexibilă, portofoliul clasic şi portofoliul electronic (ePortofoliul) pot însuma produse realizate şi prin alte metode şi mijloace (proiecte individuale sau de grup, fişe de lucru, teste, grile de evaluare criterială, jurnal de lectură etc.), ceea ce oferă profesorului o viziune de ansamblu privind progresul elevului, preocupările şi abilităţile acestuia. În acelaşi timp, portofoliul electronic permite formabilului să îşi dezvolte anumite competenţe în acord cu tipul lui de inteligenţă, cu nevoile reale de învăţare şi cu interesele proprii. În plus, portofoliul electronic constituie un mod atractiv de predare-învăţare-evaluare şi dezvoltă abilităţile digitale ale elevilor.
Articol integral →