Împotriva „crizei lecturii”: atelierele de lectură şi scriere creativă

„Naufragiul culturii” este în directă relaţie cu interesul din ce în ce mai mic pentru lectură şi îşi poate afla ameliorarea dacă se renunţă la abordarea strict didactică a lecturii. Lectura ajută la formarea personalităţii, implicând alfabetizarea, dezvoltarea competenţelor transversale (rezolvare de probleme, metacogniţie, comunicare), iar optimizarea ei este o necesitate, mai ales în era tinerilor digital native. Cum s-ar putea stimula interesul tinerilor pentru lectură? Transformarea opticii adulţilor privind procesul lecturii ar fi un prim pas. Ca formă, propunem desfăşurarea unor ateliere de lectură şi scriere creativă, în cadrul cărora să fie dezvoltate capacităţile de înţelegere, analiză şi interpretare (de text), prin contactul (ne)mediat, cu textul, înţeles ca ţesătură de semne (muzicale, grafice, lingvistice etc.). Atelierele pot reprezenta alternative de petrecere a timpului liber, finalitatea lor fiind conturarea unui cititor reflexiv, participant activ la propria formare, prin cititul consumatorist, de la etapa (in)formativă, exploratorie, până la cea logică, selectivă, roditoare.

De la Homo sapiens la Homo Zappiens (Wim Veen), dinamica societăţii impune redimensionarea actului educaţional şi formarea continuă a profesorilor, constituind o provocare la care sunt chemaţi să răspundă, alături de elevi, şi formatorii, în încercarea de a găsi strategia optimă de predare-învăţare-evaluare, prin care să fie pregătiţi specialiştii de mâine.

De suficient timp ne confruntăm cu „criza lecturii”, ale cărei efecte sunt evidente nu doar în ceea ce priveşte lectura şcolară, ci şi în identitatea formabilului şi a culturii. „Naufragiul culturii” (după expresia preferată de Gilles Lipovetski în Fericirea paradoxală) este în directă relaţie cu interesul din ce în ce mai mic pentru lectură şi îşi poate afla ameliorarea dacă se renunţă la abordarea strict didactică a lecturii.
Sub semnul pluralităţii, al sistemelor de semne şi semnificaţii care ne înconjoară, lectura ne întovărăşeşte peste tot: de la literă la imagine, de la cuvânt la text, de la grafie la formula matematică etc. Lectura ajută la formarea personalităţii, implicând alfabetizarea, dezvoltarea competenţelor transversale (rezolvare de probleme, metacogniţie, comunicare), iar optimizarea ei este o necesitate, mai ales in era tinerilor digital native. Instituţiile şcolare au sarcina de a forma în rândul elevilor deprinderea de lectură. Contactul cu textul de orice fel este mijloc de accesare a formării personalităţii, iar elevii trebuie sprijiniţi în voinţa lor de a deveni autonomi în propria formare. Deşi a fost percepută ca apanaj al profesorului de limbă şi literatură (maternă), lectura defineşte, de fapt, varii domenii, fiind considerată un proces de limbaj ce apelează la strategii de anticipare (memorie ludică, imaginaţie, inventare şi inovare, transmutare), confirmare (contact direct, verificare, validare) şi integrare (personalizare, adaptare, comunicare).

Din păcate, pentru elevii de gimnaziu şi de liceu lectura a devenit o activitate „marginală, prestată în mod primitiv sau redusă la minimum, în orice caz, contraperformantă” (Paul Cornea). Cum s-ar putea stimula interesul tinerilor pentru lectură? Transformarea opticii adulţilor privind procesul lecturii ar fi un prim pas. Ca formă, propunem desfăşurarea unor ateliere de lectură şi scriere creativă, în cadrul cărora să fie dezvoltate capacităţile de înţelegere, analiză şi interpretare (de text), prin contactul (ne)mediat, cu textul, înţeles ca ţesătură de semne (muzicale, grafice, lingvistice etc.). Atelierele pot reprezenta alternative de petrecere a timpului liber, finalitatea lor fiind conturarea unui cititor reflexiv, participant activ la propria formare, prin cititul consumatorist, de la etapa (in)formativă, exploratorie, până la cea logică, selectivă, roditoare. Această formă de organizare este valoroasă şi pentru decodarea mesajului transmis prin imagine (sunet), pentru perfecţionarea continuă a capacităţii de comunicare prin valorificarea noţiunilor de investigare, prin stimularea gândirii creative şi critice şi a competenţelor de colaborare ale elevilor.

Propunem, spre exemplificare, un atelier de lectură şi scriere creativă centrat pe lectura imaginii. Acest atelier de lectură şi scriere creativă îşi propune dezvoltarea unor competenţe specifice, derivate, a competenţelor necesare în secolul XXI, a anumitor valori şi atitudini.

Competenţe derivate:

• Enumerarea elementelor situaţiei de comunicare;
• Definirea stilului, a stilului funcţional;
• Analiza/ identificarea particularităţilor stilului publicistic;
• Compararea stilului publicistic cu celelalte stiluri funcţionale şi identificarea   asemănărilor şi deosebirilor;
• Identificarea diverselor tipuri de texte (publicistice, funcţionale, utilitare), a particularităţilor acestora;
• Redactarea unui text;
• Identificarea regulilor pe care trebuie să le respecte un text.

Competenţe specifice:

1.2. Redactarea unor tipuri diverse de compuneri
1.3. Expunerea orală/scrisă a unor opinii/ comentarii pe marginea diferitelor texte;
2.1. Folosirea unor tehnici variate pentru analiza în detaliu a unor texte diverse;
2.2. Evidenţierea unor posibilităţi diferite de interpretare a aceluiaşi text în funcţie de mai multe perspective de lectură;
2.3. Realizarea de conexiuni diverse între două sau mai multe texte;

Competenţe necesare în secolul XXI:

• Exersarea responsabilităţii personale şi a flexibilităţii în contexte legate de propria persoană; stabilirea şi atingerea unor standarde şi ţeluri ridicate pentru sine şi pentru ceilalţi;
• Înţelegerea şi realizarea unei comunicări eficiente verbale, scrise, într-o varietate de forme şi contexte;
• Dezvoltarea, implementarea şi comunicarea ideilor noi altor persoane; deschidere şi receptivitate la nou;
• Demonstrarea capacităţilor de lucru în echipă; adaptarea la diverse roluri şi responsabilităţi; colaborarea productivă cu ceilalţi; conduită empatică; respectarea altor puncte de vedere;
• Capacitatea de a depista, formula, analiza şi rezolva probleme;
• Acţionarea în mod responsabil, ţinând cont de interesele grupului.

Valori şi atuitudini:

• Cultivarea plăcerii de a citi, a gustului estetic;
• Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice prin lectură şi scriere;
• Cultivarea sensibilităţii prin receptarea imaginii, textului;
• Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile culturale.

Activitatea poate debuta, ca oricare alta, printr-un exerciţiu de spargere a gheţii (ice breaking). Profesorul solicită elevilor să îşi imagineze că emoţia/ starea lor ar avea o culoare ………….. deoarece ……………….. . Odată configurat curcubeul emoţiilor, se face legătura cu obiectivul central al activităţii, producerea unui text pornind de la lectura imaginii. Li se propune participanţilor o imagine hiperdimensionată (pictura realizată de Christian Birmingham pentru ilustrarea cărţii Mica sirenă a lui H. C. Andersen), pe marginea căreia profesorul nu aduce informaţii. Concomitent, rulează melodii ce imită sunetele mării.

Prin brainstorming, elevii vor nota tot ceea ce ar putea relaţiona cu imaginea dată (termeni-cheie, întrebări, predicţii etc.); lucrând individual notează tot ceea ce le vine în minte, cantitatea determinând calitatea, iar apoi, prezintă răspunsurile prin raportare frontală, consemnându-le pe tablă sau pe flip chart.

Profesorul solicită elevilor să se organizeze în patru ateliere, distribuindu-i prin numărare, astfel încât toţi elevii cărora le corespunde cifra unu vor face parte din primul atelier, toţi elevii cărora le corespunde cifra doi vor alcătui al doilea atelier ş.a.m.d. Se aduc precizări cu privire la rolul profesorului (chelner, mediator), al elevilor (consumatori de imagine şi nu numai) şi al oaspeţilor (membri ai juriului) în organizarea atelierelor sub forma cafenelei de învăţare, astfel încât să se asigure un climat optim, motivant.

Sunt distribuite fişe de autoevaluare elevilor pentru a urmări propria implicare în rezolvarea sarcinilor echipei. Aceste fişe vor fi adunate de profesor la sfârşit, întrucât cuprind şi un exerciţiu reflexiv, care asigură feedback pentru activitate.

Sarcina elevilor este de a crea texte diferite pornind de la imaginea dată, asumându-şi ipostaze anumite. Elevii vor lucra pe ateliere, iar produsul inteligenţei colective va fi supus atenţiei tuturor participanţilor la final. Primul atelier va aborda procesul de scriere din perspectiva jurnalistului de presă scrisă (articol, interviu, recenzie, cronică, ştire etc.), al doilea atelier îşi va asuma ipostaza poliţistului chemat la locul faptei (proces-verbal, constatare, raport). Al treilea atelier va îmbrăţişa perspectiva unui agent de vânzări (reclamă, pliant, text şi imagine, slogan, broşură, afiş etc.), iar elevii din al patrulea atelier vor avea de interpretat rolul unui turist (scrisoare amicală/familială, vedere, relatare, album foto, convorbire telefonică etc.).

Vor fi puse la dispoziţia elevilor foi A3, A4, A5, markere, culori, microfoane, căşti, aparat foto, planşe etc. care să îi ajute să realizeze jocul de rol, să prezinte produsul final. Elevii pot utiliza fişele din portofoliile lor cu noţiuni referitoare la stilurile funcţionale, registrele limbii sau pot solicita aceste fişe profesorului.

Membrii juriului (elevi din clase mai mari, profesori, scriitori) primesc suport grafic/ materiale pentru elaborarea unor grile de evaluare/ note/ calificative pentru produselor elevilor. În timpul alocat realizării produselor, membrii juriului pot vizita fiecare atelier de lucru, pot oferi sugestii, pot face observaţii pe marginea ideilor/ textelor/ produselor elevilor, pe marginea modului de lucru, a abilităţilor de comunicare şi colaborare ale elevilor.

Raportarea frontală a presupus prezentarea produselor atelierelor, precum şi autoevaluarea muncii în echipă. Juriul a făcut observaţii pe marginea activităţii elevilor şi a oferit note/calificative, după ce a prezentat grilele de evaluare pregătite.
Primul atelier a preferat dramatizarea ca formă de prezentare a produsului realizat. Inteligenţa colectivă a dus la realizarea unei pagini de ziar, cu toată rubricaţia obişnuită, pagină în care a fost inserat şi articolul despre identificarea unei sirene pe malul Mării Negre. Doi reprezentanţi ai atelierului au jucat rolurile unor eleve aflate în drum spre şcoală, care au observat că în mijlocul de transport oamenii citesc ziarul. Solicitând ziarul, fetele au descoperit informaţia neobişnuită, devenind apoi raportori, au transmis noutăţile colectivului clasei. Membrii juriului au solciitat informaţii despre modul de lucru în echipă, au apreciat rigioarea în alcătuirea paginii jurnalistice, titlurile alese de elevii primului atelier.

Elevii din al doilea atelier au jucat scena în care un poliţist raportează superiorului său un incident petrecut într-unul din cartierele oraşului. Atelierul a fost reprezentat de doi elevi, care au prezentat raportul în formă verbală şi scrisă. Al treilea atelier a adus în faţa asistenţei un panou publicitar, în centrul căruia se situa prototipul unei ambarcaţiuni. Elevii din acest atelier au conceput un afiş, un pliant şi cărţi de vizită prin care promovau o firmă de vânzări de ambarcaţiuni. Ingeniozitatea, sloganurile şi grija pentru detalii au fost apreciate de către juriu. Ultimul atelier a fost reprezentat de un elev aflat în ipostaza destinatarului unei cărţi poştale. Această echipă a folosit imaginea ca pretext de comunicare a impresiilor de călătorie către un prieten. Juriul a apreciat calitatea mesajului şi  respectarea convenţiilor stilului epistolar.

Elevii vor avea ca sarcină pentru următoarea întâlnire de redat grafic mesajul textului poetic preferat, printr-o raportare inversă la procedeul experimentat. La final, participanţii la atelier au apreciat infuzia de sunet, literă, culoare care a dus la o comunicare inedită, multidirecţională, pe orizontală şi pe verticală. Lectura imaginii a fost un prilej bun atât pentru elevi, cât şi pentru profesori, de a empatiza, de a asculta activ, de a se exprima. Elevii au mărturisit că au învăţat mai multe despre stilul jurnalistic, despre situaţia de comunicare, dar şi despre colegii lor, despre încrederea în ceilalţi şi despre gestionarea unor probleme.

Bibliografie:
1. Cornea, Paul, Lectura ca „DESCHIDERE” şi „MIZANSCENĂ” (Conferinţă susţinută de Paul Cornea în cadrul Simpozionului ANPRO din 2005, Lectura. Repere actuale).
2. Lipovetski, Gilles, Fericirea paradoxală, trad. De Mihai Ungurean, Polirom, Iaşi, 2007.
3. Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Paralela 45, 2003.
4. ***Lectura. Repere actuale, Casa Cărţii de ştiinţă, Cluj-Napoca, 2005.
5. Revista Cercurilor de lectură, Anul 6, Nr.1/2013.
6. Veen, Wim, Homo Zappiens.  Joc si invatare in epoca digitala. Ed. Sigma, Bucureşti, 2011.