Cadrul UDL pentru ghidarea practicilor educaționale în instruirea online

Soluțiile găsite de profesori în timpul pandemiei nu corespund canoanelor proiectării online clasice, dar o mare parte dintre resursele și strategiile adoptate sunt utile și pentru activitățile didactice tradiționale, mediate de tehnologie. În contrast cu dezvoltarea cursurilor online clasice, emergency remote teaching (ERT) presupune mutarea temporară a instruirii în mediul online, un mod de livrare alternativ datorat unei situații de criză, respectându-se însă un cadru universal de proiectare. Cu toții considerăm că școala nu va mai fi la fel ca și înainte de criză, multe dintre resursele de învățare online realizate pentru ERT și metodele didactice utilizate în această perioadă își vor găsi locul în viitoarele activități didactice față în față, dar mai ales în cele mixte/ hibride (blended learning).

Obiectivul principal în această situație nu este cel de a crea un sistem de instruire online robust, ci de a oferi acces temporar la instruire și suport într-o manieră rapidă și fiabilă, în timpul unei situații de criză.

Una dintre problemele majore în ERT constă în resursele de învățare, materialele didactice și gradul lor de accesibilitate online. Acesta este unul dintre principalele motive pentru care activitățile și resursele în ERT ar trebui să țină cont de Designul universal al învățării (UDL – Universal design for learning) o teorie ce se concentrează pe proiectarea de medii de învățare flexibile, incluzive și centrate pe elev pentru a se asigura că toți studenții pot accesa și învăța din materialele, activitățile și sarcinile cursului.

Curriculumul UDL recunoaște natura unică a fiecărui elev și nevoia de a aborda diferențele dintre aceștia prin:

• Mijloace multiple de reprezentare, pentru a oferi elevilor/ cursanților oportunitatea de a dobândi informații și cunoștințe într-o varietate de moduri (format, grad de dificultate, succesiune logică etc);
• Mijloace multiple de acțiune și exprimare, pentru a oferi elevilor/cursanților alternative pentru a demonstra ceea ce știu;
• Mai multe mijloace de implicare, pentru a satisface interesele elevilor/cursanților, pentru a crește motivația, oferindu-le provocări adecvate (să ofere diverse modalități de participare, interacțiune, dinamism. (Istrate, 2018)

Astfel, predarea este proiectată să fie flexibilă și variată, încorporând o gamă de mijloace pentru a atinge rezultatele învățării, inclusiv utilizarea tehnologiei accesibile pentru studenții cu dizabilități, iar învățarea este proiectată pentru a angaja elevul, pentru a ține cont de punctele de acces, de interesele, de nevoile sale în contextul cursului.

UDL este un cadru valid pentru ghidarea practicilor educaționale în IAC, și care:
A. oferă flexibilitate în modul în care sunt prezentate informațiile, în modul în care elevii răspund sau demonstrează cunoștințe și abilități și în modul în care elevii sunt implicați în activitățile de învățare;
B. reduce barierele în instruire, asigură suport adecvat, susținere și provocări și menține așteptări ridicate la toți studenții, inclusiv studenții cu dizabilități . (Dalton, 2017).

Astfel, predarea este proiectată să fie flexibilă și variată, încorporând o gamă de mijloace pentru a atinge rezultatele învățării, inclusiv utilizarea tehnologiei accesibile pentru studenții cu dizabilități, iar învățarea este proiectată pentru a angaja elevul, pentru a ține cont de punctele de acces, de interesele, de nevoile sale în contextul cursului.

Elias (2010) a extras 8 principii UDL deosebit de utile pentru învățarea digitală:

• Utilizare echitabilă
• Utilizare flexibilă
• Simplu și intuitiv
• Informații perceptibile
• Toleranță față de erori
• Efort fizic și psihic redus
• Comunități de învățare și suport
• Climatul de instruire motivant

Recomandări pentru realizarea activităților de învățare cu suport digital:

• Să furnizăm conținut digital într-un format cât mai simplu
• Să stocăm informația în cloud și pe site-uri partajate
• Să livrăm informația în porții mici
• Să variem strategia didactică, tipul de resurse, să schimbăm abordarea pe care o folosim cel mai frecvent
• Să pregătim întotdeauna un suport vizual (ppt, prezi, sway etc.), să integrăm, pe cât posibil, scurte filme relevante, soft educațional, secvențe de lecție interactive
• Să evaluăm elevul în mod divers
• Să păstrăm interfața utilizatorilor într-o formă simplă,
• Să utilizăm resurse deschise și software liber
• Să utilizăm subtitrări, descriptori, transcrieri
• Să facem evaluare formativă, pe parcurs, dând feedback frecvent, „apreciind diverse produse ale activităților (în format digital,  online), schimbând formatul testului, ținând cont de evaluările colegilor săi sau de semnificația contribuției lui într-un grup de lucru etc.” (Istrate, 2018)
• Să evităm supraîncărcarea și să creăm starea de bine a elevilor
• Să încurajăm modalități multiple de comunicare
• Să grupăm pe cât posibil elevii/ cursanții în acord cu accesul și preferințele lor tehnice
• Să utilizăm memo, întrebări, quizz-uri, diverse abordări și aplicații
• Să susținem introducerea de conținut digital generat de cursanți
• Să avem întotdeauna în vedere motivarea elevilor și antrenarea lor în activitățile de învățare.

Bibliografie

1. Chicioreanu T. Mar Camacho (2016) mLearning – perspective europene, în cadrul EUROIN: European Innovation and Inclusion through Open Education: an interdisciplinary approach ERASMUS+, 575370-EPP-1-2016-1-RO-EPPJMO-MODULE
2. Dobre, I., Studiu critic al actualelor sisteme de e-learning, Referat, Academia Română, Institutul de Cercetări pentru Inteligenţă Artificială, Bucureşti, 2010
3. Foca E. (2017) Contexte psihopedagogice ale utilizării filmelor în procesul educațional http://dspace.usarb.md:8080/jspui/bitstream/123456789/3754/1/Foca_film_educatie.pdf 
4. Grosseck, G. & Malita, L. (2015). Ghid de bune practici e-learning. Editura Universitatii de Vest din Timisoara.
5. Istrate, O. (2013). Manuale digitale sau Cum migrăm către un mediu educațional avansat tehnologic. Ce așteptări avem astăzi de la un program de implementare a manualelor electronice? În: Elearning.Romania. Online: elearning.ro/manuale-digitale-catre-un-mediu-educational-avansat-tehnologic
6. Istrate, O. (2018) Proiectarea și desfășurarea activităților de învățare cu suport digital. Suport de curs online. Disponibil: iTeach.ro
7. Istrate O. ( 2000) Educaţia la distanţă. Proiectarea materialelor / Editura Agata, Botoşani. Online: agata.ro/wp-content/uploads/2013/02/EdituraAgata_OlimpiusIstrate_Educatia_la_distanta_2000.pdf
8. https://digitaledu.ro/activitati-de-invatare-digitala/
9. https://www.digitaliada.ro/materiale-validate
10. REDION-program postuniversitar REDION, 2020
11. Rapoartele NMC Horizon, (2014-2017). Accesat la:  https://www.nmc.org/nmc-horizon/
12. Raportele Horizon Educase (2018-2019). Accesat la: https://library.educause.edu/resources/
13. Innovating Pedagogy Reports 2012-2019. Accesat la: https://iet.open.ac.uk/innovating-pedagogy
14. https://ec.europa.eu/education/resources-and-tools/coronavirus-online-learning-resources_en