De la Gutenberg la eReader și mai departe. Cum mai citim în 2026? Studiu de specialitate privind evoluția obiceiurilor de lectură în contextul digitalizării

În martie 2012, publicam în Revista iTeach articolul „De la Gutenberg la eReader”. Pornisem atunci de la una dintre disputele care însoțeau tot mai des dezvoltarea tehnologiei: va reuși cartea electronică să înlocuiască, într-o zi, cartea tipărită? Internetul devenise deja parte din viața noastră, eBook-urile câștigau teren, iar dispozitivele portabile de lectură promiteau să schimbe felul în care ne raportăm la carte.
Am ales atunci să privesc această schimbare pornind chiar de la istoria cărții. De la Gutenberg și revoluția produsă de tiparul cu litere mobile, am ajuns la cartea electronică, bibliotecile virtuale și eReader. În fond, fiecare schimbare de suport a provocat, la vremea ei, întrebări, reticențe și dispute între tradițional și modern. Articolul din 2012 pornea de la două perspective aproape opuse. Pe de o parte, exista de ani buni avertismentul că „dispare cartea”; pe de altă parte, răspunsul liniștitor al lui Umberto Eco – „Nu sperați că veți scăpa de cărți!”. Întrebarea nu era, de fapt, dacă oamenii vor înceta să citească, ci dacă obiectul pe care îl numim carte își va schimba forma.

Articol integral →

Inteligența artificială în predarea CLIL a biologiei

Articolul de față prezintă modul în care inteligența artificială (IA) poate sprijini predarea CLIL (Content and Language Integrated Learning) a biologiei, prin patru scenarii didactice concrete: adaptarea textelor științifice pe niveluri de limbă (clasa a IX-a, tema diviziunii celulare), activitatea de tip flipped classroom cu chatbot (clasa a X-a, fotosinteza), evaluarea formativă cu feedback automatizat (clasa a XI-a, sistemul digestiv) și o activitate de incluziune pentru elevi cu niveluri diferite de competență lingvistică (clasa a XII-a, ecosistemele). Pentru fiecare scenariu, sunt indicate instrumentele de IA folosite, pașii de utilizare și rezultatele observate la clasă. Articolul argumentează că IA nu înlocuiește expertiza pedagogică a profesorului, ci o amplifică, sprijinind diferențierea, feedbackul formativ și implicarea elevilor, cu condiția unei utilizări critice și etice.

Articol integral →

Mijloacele audio-vizuale și corelarea lor cu metodele de învățământ

Mijloacele audio-vizuale (AV) sunt constituite din materialele și echipamentele tehnice care permit stocarea și redarea ulterioară a imaginii și / sau sunetului. În istoria culturii și civilizației, aceste mijloace au constituit o adevărată revoluționare a mijloacelor de informare și comunicare, comparabilă cu cea a inventării scrierii sau cea a tiparului. Introducerea lor în școală a adus importante servicii eficienței instruirii, determinând modificări importante în procesul cunoașterii si-n perceperea superioară a informației.  Mijloacele audio-vizuale integrate celor tradiționale, lărgesc posibilitatea profesorului și a elevilor de desfășurare a procesului didactic. Acestea trebuie folosite cu discernământ; evident, între observarea directă a fenomenelor și proceselor și cea a imaginilor acestora, între experiment și filmul acestuia, preferința merge spre autentic, deși un bun film didactic poate concentra și sistematiza informația, evidențiind aspectele importante și amplificând elementele sugestive, ceea ce înclină balanța și spre cea de a doua soluție.

Articol integral →

Literatura și tehnologiile digitale în educația ecologică – proiecte educaționale interdisciplinare

În contextul accelerării schimbărilor climatice și al degradării mediului, educația ecologică devine una dintre prioritățile fundamentale ale școlii contemporane. Articolul propus evidențiază rolul educației interdisciplinare în formarea unei conștiințe ecologice autentice, prin valorificarea resurselor culturale și literare, în paralel cu utilizarea tehnologiilor digitale interactive. Pornind de la exemple din literatura română și de la activități aplicate desfășurate în mediul școlar, sunt prezentate modalități prin care elevii pot înțelege relația dintre om, natură și responsabilitatea față de viitor.

Articol integral →

Utilizarea tehnologiei și a învățării colaborative la ora de limba engleză – experiență practică într-un liceu tehnologic

Articolul prezintă o experiență didactică desfășurată la o clasă a X-a dintr-un liceu tehnologic, profil servicii, centrată pe integrarea instrumentelor digitale și a activităților colaborative în predarea limbii engleze. Pornind de la provocările specifice predării limbii engleze în filiera tehnologică – niveluri diferite de competență lingvistică, motivație scăzută, anxietate în exprimarea orală –, am proiectat o activitate în care elevii au realizat postere digitale utilizând aplicația Canva și au exersat vocabularul prin intermediul aplicației Mentimeter. Rezultatele au indicat o creștere a participării active, o mai bună colaborare în echipă și o reducere a anxietății în exprimarea orală. Experiența confirmă că tehnologia digitală, integrată deliberat și cu scop pedagogic clar, poate transforma ora de limbă străină într-un spațiu de învățare motivant și accesibil pentru elevii din liceele tehnologice.

Articol integral →

Puterea poveștii și a imaginației

Povestea nu este doar o formă de divertisment; este o punte între experiențe, emoții și idei. Prin intermediul ei, imaginația prinde viață, iar realitatea devine mai bogată și mai ușor de înțeles. Imaginația este motorul din spatele fiecărei povești. Ea ne permite să depășim limitele prezentului și să explorăm lumi care nu există încă sau poate nu vor exista niciodată. În imaginație, un copil poate deveni explorator al unor continente necunoscute, un adult poate retrăi amintiri sau poate construi viitoruri posibile. Fără imaginație, poveștile ar fi simple relatări seci ale realității.
Poveștile au puterea de a transmite valori și lecții într-un mod profund și memorabil. O idee exprimată într-o poveste este adesea mai ușor de înțeles și de reținut decât o explicație abstractă. De aceea, de-a lungul istoriei, oamenii au folosit povești pentru a transmite tradiții, credințe și învățăminte din generație în generație.
În același timp, povestea creează conexiuni între oameni. Când ascultăm sau citim o poveste, ne regăsim în personajele ei, în speranțele, temerile și alegerile lor. Astfel, înțelegem mai bine experiențele altora și devenim mai empatici. Chiar dacă trăim în culturi diferite sau în epoci diferite, emoțiile dintr-o poveste ne pot uni.

Articol integral →

Fenomenul de bullying și de cyberbullying. Strategii de intervenție la nivelul grupului de elevi

Prezentul articol propune o incursiune analitică în microcosmosul relațional al grupului de elevi, investigând mecanismele subtile care guvernează fenomenul de hărțuire în plan fizic și virtual. Depășind viziunea tradițională, adesea limitată la sancționarea izolată a „agresorului” – demers care tratează simptomul, nu cauza – studiul pledează pentru o schimbare de paradigmă către justiția restaurativă. Accentul este translatat strategic de la individ către ecosistemul clasei, urmărind restructurarea arhitecturii socio-afective a colectivului. Sunt explorate modalități concrete de intervenție centrate pe activarea „spectatorului martor”/ „bystander intervention”, transformând majoritatea tăcută într-un factor de protecție activ. În paralel, articolul subliniază imperativul alfabetizării emoționale în mediul digital, esențială pentru dezvoltarea unei etici a prezenței online, capabilă să contracareze dezinhibiția toxică specifică spațiului virtual.

Articol integral →

Impactul rețelelor sociale asupra dezvoltării copiilor

V-am găsit pe Facebook, doamna!”, mi-a spus cu orgoliu un copil de vârstă școlară mică, urmat fiind de mărturisirile celorlalți cu privire la Instagram și alte rețele sociale. I-am privit și, inevitabil, mi-a răsărit în minte o firească întrebare, pe care, de altfel, le-am și exprimat-o: de ce trebuiau să mă „găsească” pe acolo, nu mă găsesc în fiecare zi la școală?! Nu ar fi mai oportun să caute și găsească soluții pentru problemele pe care le au ca temă, decât să se plimbe prin universuri pe care nu le pot gestiona la această vârstă?!
Deși majoritatea platformelor de socializare stabilesc limite clare de vârstă pentru utilizatori, menite să protejeze copiii de conținut inadecvat sau de riscuri digitale, evident, aplicarea acestor reguli se dovedește, în practică, dificilă și adesea ineficientă. La nivel teoretic, restricțiile sunt bine definite și aliniate cu legislația în vigoare, însă mecanismele de verificare a vârstei sunt, de cele mai multe ori, superficiale și ușor de eludat, iar copiii profită de acest aspect. Presiunea socială, dorința de apartenență și curiozitatea extremă îi determină să ignore sau să ocolească aceste limite, iar părinții nu sunt întotdeauna conștienți de activitatea online a copiilor lor sau, pur și simplu, îi desconsideră impactul.

Articol integral →

Inteligența artificială: Perspective asupra învățării, predării și evaluării

Integrarea inteligenței artificiale generative în contextele educaționale este o transformare de substanță, ce reconfigurează organic învățarea, predarea și evaluarea. Prezentul articol analizează implicațiile acestei schimbări din patru perspective complementare: (1) caracterul reflexiv al IA ca „oglindă” a gândirii umane și testul de maturitate cognitivă pe care îl impune; (2) schimbări la nivelul proceselor cognitive și riscurile asociate angajamentului metacognitiv din ce în ce mai diminuat; (3) redefinirea semnificației competențelor specifice umane în raport cu capacitățile IA; și (4) necesitatea proiectării curriculare centrate pe om și redesignul evaluării pentru susținerea învățării autentice. Literatura de specialitate și rapoartele recente ale OECD relevă tensiunea dintre potențialul de personalizare a învățării la scară largă și riscul „mirajului falsei măiestrii” – fenomen prin care performanța aparentă maschează subdezvoltarea competențelor fundamentale. Articolul argumentează necesitatea unei abordări pedagogice intenționale, orientate spre procese și spre dezvoltarea competențelor transversale, socio-emoționale și metacognitive, ca răspuns la provocările și oportunitățile oferite de tehnologiile bazate pe inteligență artificială.

Articol integral →

Compararea modurilor de utilizare a Inteligenței Artificiale la gimnaziu și liceu (Studiu de specialitate)

Integrarea Inteligenței Artificiale (IA) în procesul educațional reprezintă una dintre cele mai importante transformări ale învățământului contemporan, cu impact direct asupra modului în care elevii învață, rezolvă probleme și își construiesc competențele digitale. Pentru disciplina informatică, instrumentele bazate pe IA sunt tot mai frecvent utilizate de elevi pentru generarea de cod, rezolvarea exercițiilor, explicarea conceptelor teoretice sau eliminarea erorilor de sintaxă.
Utilizarea IA nu este uniformă pentru diferite niveluri de învățământ. Elevii de gimnaziu și cei de liceu se află în etape diferite de dezvoltare cognitivă, de formare a gândirii algoritmice și de asumare a responsabilității academice, ceea ce influențează modul în care aceștia folosesc tehnologia.
În acest context, studiul de față își propune să analizeze și să compare modurile de utilizare a IA la gimnaziu și liceu, pornind de la rezultatele unui chestionar cu accent pe disciplina informatică aplicat elevilor din ambele cicluri de învățământ, din diferite zone ale țării. Scopul cercetării este de a evidenția beneficiile percepute, dar mai ales riscurile, în vederea formulării unor recomandări pedagogice adaptate fiecărui nivel educațional.

Articol integral →