Calculatorul şi managementul învăţării
Absolvent al facultăţii de filosofie, Universitatea Bucureşti, 1974. Profesor titular de ştiinţe socio-umane la Colegiul Teoretic “Unirea”, Turnu Măgurele, jud. Teleorman, gradul didactic I. A parcurs stagii de pregătire în cadrul proiectului PROFED al programului PHARE, a participat la Stagiul de formare a formatorilor organizat de MEN pentru disciplina Economie şi la Programul de abilitare curriculară organizat de MEN şi de Consilul Naţional pentru Curriculum pe temele: Metodologia predării- învăţării pe baza noului Curriculum naţional, Proiectarea de curriculum la decizia şcolii.
Am remarcat faptul că, la început, când mergeam cu elevii în laboratorul de informatică, aceştia erau tentaţi să caute jocuri pe calculator, să-şi trimită mesaje; dar primind sarcini precise de lucru – lecţii AEL, rezolvare de teste, realizarea de prezentări Power Point, etc., elevii devin preocupaţi să-şi rezolve cât mai bine tema.
Computerul este cel mai modern mijloc de învăţământ, cu posibilităţi didactice extinse, atingând următoarele zone: familiarizarea profesorilor cu activități colaborative în mediul virtual ceea ce contribuie la dezvoltarea profesională continuă; posibilitatea ca profesorii să parcurgă diferite cursuri în ritm propriu și în funcție de timpul disponibil; achiziționarea de noi resurse utile în activitatea de predare-învățare; familiarizarea cu noile tehnologii și formarea de competențe digitale; formarea competențelor profesorilor de a crea situații de învățare semnificative, de a accesa informația și de a o utiliza eficient.
Orice informaţie, inclusiv fotografii, imagini în mişcare şi sunete, poate fi transformată într-un mesaj multimedia:
- Cu ajutorul calculatorului se oferă noi cunoştinţe, care urmează să fie învăţate (lucrare de tip prezentare Power Point);
- Calculatorul este folosit pentru a repeta şi aplica cunoştinţele deja acumulate;
- Calculatorul poate oferi chiar note, precum şi sugestii pentru continuarea învăţării;
- Prin programe de modelare, elevul este confruntat cu un caz particular sau cu un ansamblu de date particulare; el poate schimba câţiva parametrii constatând efectele acestei schimbări, ceea ce îi permite să construiască, puţin câte puţin, un model (sau o lege generală) şi să o testeze, să o verifice;
- Programele de simulare sunt destinate dobândirii de noi cunoştinţe în afara unor situaţii adevărate, dar utilizabile în circumstanţe reale.
Utilizarea mijloacelor multimedia în cadrul lecţiilor contribuie în mod cert la creşterea interesului elevilor pentru activitatea desfăşurată. În primul rând, prin faptul că elevii sunt solicitaţi permanent să execute anumite acţiuni: să caute, să selectez, să completeze, să aleagă, etc. şi nu să reproducă din memorie sau să asculte pasivi – cum se obişnuieşte în mod tradiţional.
Cu ajutorul mijloacelor multimedia, elevii au prilejul să-şi manifeste personalitatea. Astfel, elevii cu înclinaţii umaniste folosesc în realizarea unor prezentări cu precădere informaţii sub formă de text pe când cei cu aptitudini matematice folosesc mai ales limbajul matematic (formule, grafice, etc.). De asemenea elevii îşi manifestă preferinţele în alegerea elementelor de design (culori, imagini, muzică, etc.) şi sunt foarte sensibili când sunt apreciate şi aceste aspecte şi nu numai cele legate strict de disciplina predată.
TIC oferă elevilor o diversitate de modalităţi concrete în sprijinul dezvoltării competenţelor de comunicare şi de studiu individual. Prin realizarea unor proiecte în grup sau individuale elevii comunică şi colaborează atât între ei cât şi cu profesorul (şi prin intermediul poştei electronice). Prin utilizarea legală a resurselor de pe Internet, elevii îşi asumă responsabilităţi legate de propriul proces de învăţare. Învăţarea prin documentare, comunicare, colaborare încurajează auto-controlul elevilor şi gândirea de ordin superior, elevii fiind stimulaţi să experimenteze ceea ce învaţă, să aplice în practică cunoştinţele dobândite.
Utilizarea materialelor didactice pe suport informatic prezintă o serie de avantaje, cum ar fi: un management eficient al învăţării, informarea rapidă, individualizarea instruirii, învăţarea prin descoperire, realizarea unui feedback permanent apt să asigure învăţarea de tip interactiv, oportunităţi de aprofundare, simulare, rezolvare de probleme, structurarea experienţelor de învăţare ale elevilor în funcţie de nevoile şi posibilităţile lor individuale.
Tehnologia informaţiei şi metoda proiectului fac transferul către o strategie de instruire în care profesorul şi elevul îşi asumă roluri noi. Profesorul dobândeşte competenţele necesare pentru a-i ajuta pe elevi să-şi construiască propria învăţare. Este o realitate a zilelor noastre că marea majoritate a elevilor sunt posesori de calculatoare personale, sunt pasionaţi mai mult de Internet decât de lectura cărţilor şi manualelor şcolare şi este necesar ca aceste mijloace de informare să fie integrate în mod raţional şi benefic în procesul de predare-învăţare.
Spre exemplu, utilizând la clasă (Logică) materialele create în cadrul cursului Intel Teach am constatat interesul sporit al elevilor pentru problematica raţionamentului logic, altfel relativ abstractă şi aridă. Astfel, un impact evident în acest sens l-au avut proiectarea Broşurii (anexa) realizate în vederea explicării ideii de proiect – Silogismul categoric, proiectarea prezentării realizate de profesor şi a celor din perspectiva elevului care au contribuit la facilitarea învăţării şi la încurajarea autonomiei elevului. Am constatat o mai mare angajare a elevilor în documentare, investigare sau aplicare a cunoştinţelor la situaţii concrete de argumentare logică a unor idei sau opinii în dialogul cu interlocutorii.
Solicitând elevilor să realizeze proiecte pe o tema dată, ale căror rezultate să fie concretizate într-o prezentare Power Point, ei pot fi stimulaţi să investească mai mult timp, să fie mai creativi şi să realizeze o documentare mai bună pentru a se bucura de aprecierea colegilor lor şi a profesorului.
Cuvinte cheie:
Accesări: 1.342




Ministerul Educaţiei