Cât de eficient citesc elevii?

Lectura constituie o activitate fundamentală pentru întreţinerea condiţiei intelectuale, îmbogăţirea cunoştinţelor şi a limbajului, pentru cunoaşterea indirectă a realității și a diferitelor universuri. În acest articol, ne-am propus să prezentăm rezultatele unei cercetări derulate în perioada septembrie-octombrie 2011 la Colegiul Național „Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia, având ca tematică eficiența cu care citesc elevii din clasa a IX-a.

Lectura face parte din existența civilizației, este legată de dimensiunile și ritmurile progresului, de starea și aspirațiile societăților și indivizilor, de orice construcție intelectuală majoră. Lectura a devenit calea regală a cunoașterii, a certitudinii, a liniștii și neliniștii, poarta cea mai deschisă către alții și către sine, un fenomen încă tainic, niciodată același, o fântână nesecată de personalite și stil.

Oamenii care au o lectură bogată se deosebesc de ceilalţi: experienţa de viaţă este mai temeinică, gama sentimentelor pe care le trăiesc este mai variată, posibilitatea de a înţelege bucuriile şi suferinţele altora este mai mare.  Când stai de vorba cu un om care a citit mult, bogăţia lui de idei şi de imagini te farmecă.

Pentru a evalua cât de eficient citesc elevii din clasa a IX-a, în perioada septembrie – octombrie 2011 am întreprins o cercetare la nivelul Colegiului Naţional „Horea, Clşca şi Crişan“ din Alba Iulia.

Am utilizat ca metodă de cercetare ancheta pe bază de chestionar. Chestionarul a cuprins 15 întrebări închise şi a fost autocompletat de către elevi. Pentru fiecare întrebare din chestionar a fost stabilit un punctaj. După ce toţi elevii au răspuns la întrebări, s-a citit punctajul corespunzător fiecărei întrebări, urmând ca elevii să-şi noteze punctajul obţinut pentru fiecare întrebare, iar la final să calculeze punctajul final. În funcţie de punctajul obţinut, elevii au avut posibilitatea să  citească interpretarea corespunzătoare.

Chestionarul a fost aplicat unui număr de 162 de elevi din clasa a IX-a, dintre care 107 au fost fete, iar 55 băieţi. Dacă avem în vedere profilul, 61,7% dintre elevii intervievaţi au provenit de la profilul real, iar 38,3% de la profilul uman.

Atunci când citesc, 98,1% dintre elevii chestionaţi au susţinut că se concentrază asupra textului pe care îl citesc, 17,9% dintre elevi au afirmat că în timp ce citesc un text le zboară gândul în altă parte, 29% îşi controlează cu greu emoţiile când sunt impresionaţi de ceea ce citesc. 16,7% au afirmat că atunci când citesc, deseori sunt preocupaţi de alte probleme, pentru 9,3% dintre elevi le este foarte greu să separe lumea textului de problemele lumii reale.

75% dintre elevi obişnuiesc să înlăture orice element care le poate distrage atenţia de la ceea ce citesc, în timp ce 25% au afirmat că cedează uşor elementelor care le distrag atenţia. 38,3% dintre elevi au idei preconcepute în legătură cu autorul sau cu textul citit, iar 79% dintre elevi obişnuiesc să citească mai întâl textul cu atenţie şi abia apoi să-l judece. 87,7%  se străduiesc să înţeleagă textul, citindu-l cu răbdare, de câte ori este nevoie. 16% evită pe cât posibil părţile dificile din text. 90,7% dintre elevi obişnuiesc să se concentreze asupra ideilor principale, asupra legăturilor dintre idei.

Atunci când citesc, 83,3% dintre elevi caută anumite informaţii, pe care le consideră utile la momentul respectiv. 75,3% consideră orice lectură un exerciţiu, pentru care merită să se străduiască, iar 46,3% dintre elevi caută texte uşoare, care nu solicită foarte mult timp şi din care pot obţine uşor informaţii.

Dacă avem în vedere punctajul total obţinut de elevi, majoritatea elevilor, adică 79%, au obţinut un punctaj care se situează în intervalul 10–15 puncte, deci putem spune că majoritatea elevilor claselor a IX-a sunt nişte cititori interesaţi şi eficienţi. Restul elevilor, adică 21%, au obţinut un punctaj mai mic, încadrându-se în intervalul 5-9 puncte, deci putem spune că ei manifestă interes pentru citit şi ştiu cum să se concentreze şi să facă legătura cu textul pe care îl citesc.

De remarcat este faptul că nici unul din elevii chestionaţi nu a aobţinut un punctaj mai mic de 5, lucru care ar fi însemnat că elevii respectivi fie nu manifestau interes pentru citit, fie nu ştiau cum să citească eficient.

Bibliografie
Stoica, Ion. Informație şi cultură: sinteze, reflecții, atitudini. București: Ed. Tehnică, 1997