Combaterea discriminării. Implicații pentru profesori

Educația trebuie să ajute persoanele cu deficiențe ca acestea să ajungă la o cât mai mare independență economică posibilă și, astfel, ele să contribuie la dezvoltarea socială a țării lor. Este foarte important  să formăm deprinderi sociale și de pregătire pentru viața independentă.
Tot timpul vedem în jurul nostru copii imitând ceea ce adulții din jurul lor spun sau fac ori reproducând scene văzute la televizor. Procesul de descoperire a lumii este foarte important. Mesajele trimise de adulți vor fi semnificative pentru formarea opiniilor viitoare ale copiilor. Cel mai important rol îl joacă școala în combaterea atitudinilor discriminatorii.
Mințile noastre trebuie să fie conștiente, să dea o șansă și să ia în considerare o persoană diferită de noi.

Succesul în realizarea obiectivelor integrării și al egalizării șanselor se bazează pe progresul realizat în diversificarea gamelor de servicii destinate persoanelor cu cerințe speciale.

Psihologul american Mahrazin Banaji a studiat atitudinile implicite și rezultatele obținute arată că noi adulții (cadre didactice) aveam prejudecăți deoarece mințile noastre sunt obișnuite să facă anumite asocieri pentru a procesa cât mai repede informațiile.

Experiențele zilnice și cultura din jurul nostru: ce vedem la școală, la serviciu, la televizor, pe internet ne creează noi asocieri. De asemenea, tindem să vedem membrii grupului nostru ca indivizi și pe cei din afară ca pe o masă diferențiată. Acționăm ca și cum i-am pune într-un șablon. Este bine  să schimbăm mereu categoriile pe care le folosim pentru că tendința de șablonare face parte din condiția umană. Mințile noastre trebuie să fie conștiente, să dea o șansă și să ia în considerare o persoană diferită de noi.

Profesorii și cei care se ocupă de educația elevilor trebuie să știe că a fi capabil să categorizezi și să evaluezi este o parte importantă a inteligenței omenești. Fără aceasta. nu putem să ne orientăm în viață. Categoriile pot fi folositoare atunci când trebuie să acționăm rapid.
România se străduiește să lupte cu stereotipurile negative de tipul:

• imaginea femeii ca obiect sexual;
• reportajele care arată că cei mai mulți infractori sunt rromi;
• persoane cu dizabilități care trăiesc o viață grea.

Este foarte greu să scăpăm de aceste instantanee zilnice de discriminare dar, ca practicieni trebuie să fim conștienți de felul în care acestea ne influențează comportamentul și să ne străduim, conștient să facem față tendinței de a stereotipiza.
Există cercetători care sunt convinși că dacă influențăm conștiința de sine reușim să prevenim stereotipizarea automată.
Ca educatori, trebuie să ne dorim această atitudine pentru noi înșine.
Deseori, când un profesor ia o clasă nouă, va tinde să împartă clasa în trei categorii:

• elevi buni;
• elevi care creează probleme;
• elevi care nu se remarcă nici prin conformitate și nici prin deviere.

Profesorul reușește cu rapiditate să rețină numele elevilor din primele categorii. Din ultima categorie ajunge des ca numele  să fie confundate. Această atitudine face ca în prima fază profesorul să acționeze prioritar asupra primelor două categorii.

Elevii, mai ales cei mici, se raportează la comportamentul celorlalți față de ei pentru a obține o imagine despre cât succes au. Aceștia interiorizează imaginea pe care o primesc despre ei de la alte persoane importante. Atitudinea profesorului este foarte importantă pentru a-i ajuta să-și găsească o imagine despre o persoană armonioasă și neviolentă.

Rezultatele slabe  ale anumitor copii, așteptările mici duc la realizări reduse. Profesorii au așteptări slabe de la anumite grupuri de copii. Aceste așteptări sunt nedrepte și chiar pot cauza eșecuri. Influența valorilor, a așteptărilor trebuie să ducă la  standarde superioare asupra dezvoltării copiilor.

Școlile care au așteptări mai mari pentru toți elevii (și pot acorda tot sprijinul pentru a le îndeplini) ajung să realizeze un procent mare al succesului școlar. Din păcate, astăzi, în țara noastră, sprijinul pentru a realiza succesul școlar (ex. școli de cartiere sărace, unde nu se găsesc locuri de muncă, unde strada influențează elevii mai mult) este slab. Apar   des procente ridicate privind comportamentul problemă cum ar fi: abandonul, sarcini la adolescente, infracționalitatea juvenilă.

A furniza tinerilor oportunități pentru implicare și răspundere în cadrul școlii este un rezultat firesc în școlile europene. Participarea, grija pentru respect, este o nevoie fundamentală umană. Aceste practici cuprind acțiuni care încurajează gândirea critică, dialogul, învățarea prin cooperare, implicarea elevilor în planificarea curriculumului, strategii de evaluare participative.

Integrarea și dezvoltarea implică o anumită acțiune asupra indivizilor sau grupurilor marginalizate în conformitate cu standardele grupului social dominant. Incluziunea reflectă aprecierea diversității și recunoașterea necesității diversității de nevoi a elevilor.
Rezultatele muncii cu atitudinile implicite arată, mai mult ca altădată, faptul că educația realizează schimbări esențiale. Educația este fundamentul unei societăți armonioase și pacifiste.

Succesul procesului de integrare și dezvoltare depinde, în mare măsură, de menținerea acumulărilor interioare și de aplicarea unei strategii coerente (formă, conținut, reformă), finanțată de la nivelul autorităților de învățământ, în colaborare cu organizațiile neguvernamentale locale și internaționale.