Dezvoltarea competențelor cheie în orele de biologie
Cu o experienţa profesională neintreruptă de 10 ani în învăţământ, Georgeta Irina Rusu este profesor gradul I la Scoala cu Clasele I-VIII ,,Ion Creanga’’ din Bacău. Are un master in Managementul Resurselor Umane la Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor. În plus faţă de competenţele obţinute prin parcursul formal de pregătire, are abilităţi sociale, abilitate de adaptare, de comunicare, competenţe şi aptitudini organizatorice şi de leadership aptitudini artistice.
Școala românească încearcă prin noul curriculum elaborat, prin politicile și programele sale, să se alinieze standardelor europene prin promovarea celor opt domenii de competențe cheie, la toate disciplinele, însă mai puțin în ceea ce privește Evaluarea Națională la sfârșitul unui ciclu de învățământ. Se încearcă timid, prin acea Evaluare Națională la clasa a VI-a, dar rezultatele se rezumă doar la statistici și concluzii, fără a fi valorificate ulterior în niciun fel. Profesorul își organizează întreg conținutul din perspectiva acestor opt competențe, dar acestea nu sunt evaluate la sfârșit de ciclu și la ieșirea din sistem.
Cele opt domenii de competențe cheie* sunt:
1. comunicarea într-o limbă maternă
2. comunicarea în limbi străine
3. competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii
4. competența digitală
5. a învăța să înveți
6. competențe sociale și civice
7. spirit de inițiativă și antreprenoriat
8. sensibilizare și exprimare culturală.
Cum pot fi vizate aceste competențe în timpul orelor de biologie? Biologia, prin natura denumirii sale, nu reprezintă alta decât știința vieții. Nepunându-se accent pe această disciplină, știință, societatea nu face altceva decât să suporte consecințele, fiind primii la capitolul boli, igienă precară, lipsa măsurilor de prevenție a unor fenomene precum alunecări de teren, poluare.
Să luăm ca exemplu unitatea de învățare Urechea – analizatorul auditiv și de echilibru. Prima competență vizează realizarea unui conținut inteligibil pe care fiecare elev și-l formează, utilizându-se de termenii și de structura logică a realizării unei structuri, a unui fenomen din domeniul biologie. Asta înseamnă ca elevul să știe: ce este urechea, care sunt componentele și particularitățile fiecăruia, rolul lor, și să explice apoi, având la bază și componentele arcului reflex, cum se formează senzațiile de auz și de echilibru.
Competența de comunicare într-o limbă străină se poate traduce în încercarea de a găsi etimologia termenilor uzitați, spre a le ușura învățarea, spre a se realiza conexiuni cu termeni din alte limbi străine, de a se găsi informații din alte limbi pentru a le găsi sensul și utilitatea în limba maternă, adaptându-le, „formele având fond”.
Competența matematică presupune aplicarea unor formule matematice și de rezolvarea de probleme; de exemplu, determinarea vitezei undei acustice într-un gaz, în funcție de temperatura și compoziția sa. Tehnologia presupune explicarea senzației auditive, pe baza imaginii cu componentele urechii, pe baza desenului realizat sau prin confecționarea din materiale diverse ale unei urechi.
Competența digitală este valorificată la această disciplină prin realizarea unor materiale și resurse digitale de prezentare a organului de simț studiat, utilizând diferite aplicații, prin inserarea de imagini, filmulețe și chiar realizarea lor. Această competență a fost mult valorificată în perioada de carantină. Aplicațiile wordwall, quizziz, learningapps au atras elevii, implicându-se activ în timpul orelor**.
Competența a învăța să înveți este foarte importantă. Profesorul enumeră obiectivele pe care le prezintă sub formă de întrebări, reprezentând etapele realizării unei scheme sau ale unui plan. Prin efort propriu elevii își însușesc acele cunoștințe, deprinderi pas cu pas. De altfel acum trăim o altă lume, o lume bombardată de informații, de aceea rolul profesorului nu mai este de a dicta informația, ci de a o prelucra în mintea elevului***.
Realizarea unor proiecte împreună, știind fiecare ce are de făcut, reprezintă valorificarea competențelor civice. Sunt proiecte care pot aduce beneficii nu numai lor, ci și membrilor comunității, realizându-se concursuri de tip Vrei să fii milionar?, simpozioane în vederea rezolvării unor cazuri de natură financiară, prin atragerea de sponsori pe tema Cum ne afectează tehnologia auzul?, în care pot fi invitați și specialiști.
Competența de sensibilizare și exprimare culturală poate fi valorificată prin audiții cu diverse genuri muzicale, triluri de păsări. Exersând comunicarea științei și comunicarea către diverse audiențe, prin diferite mesaje, campanii de sensibilizare, elevii pot trage un semnal de alarmă asupra problemelor legate de sănătate, poluare.
La prima vedere, urmărirea dezvoltării capacităților din perspectiva celor opt domenii de competențe ar putea să pară ceva mult prea simplă, de aceea tendința este de a nu le acorda multă importanță, însă probleme mici nerezolvate la timp pot genera cu timpul mari probleme. Neimplicarea, indiferența, lăsatul pe mâine a ceea ce putem face azi pot genera cauzele unor probleme care vor apărea mâine. De altfel, omul de știință pacifist Albert Einstein spunea că „lumea nu se va sfârși din cauza celor care fac rău, ci din cauza celor care se uită la ei și nu fac nimic.” Deci să facem lucrurile cu seriozitate, cu simț de răspundere, fiecare acolo unde viața l-a așezat și să facem, după cum spunea părintele Cleopa, „rai din tot ce avem”.
Bibliografie și referințe
* eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex%3A32006H0962
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=LEGISSUM%3Ac11090
www.ise.ro/wp-content/uploads/2015/04/Competente-cheie-europene.pdf
Cuvinte cheie:
Accesări: 718
iTeach: Experienţe didactice- o revistă pentru educaţie şi educatori -
ISSN 2247 – 966X
- Parteneri
Ministerul Educaţiei