Articole scrise de: Georgeta-Irina Rusu

Cu o experiență profesională neîntreruptă de 20 ani în învățământ, Georgeta Irina Rusu este profesor gradul I la Școala Gimnazială „Ion Creanga” din Bacău. Are un master în Managementul Resurselor Umane la Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor. În plus față de competențele obținute prin parcursul formal de pregătire, are abilități sociale, abilitate de adaptare, de comunicare, competențe și organizatorice și de leadership, aptitudini artistice.

Instituţie: Școala Gimnazială Ion Creangă, Bacău

Dezvoltarea competențelor cheie în orele de biologie

de 19 ianuarie 2022

Școala românească încearcă prin noul curriculum elaborat, prin politicile și programele sale, să se alinieze standardelor europene prin promovarea celor opt domenii de competențe cheie, la toate disciplinele, însă mai puțin în ceea ce privește Evaluarea Națională la sfârșitul unui ciclu de învățământ. Se încearcă timid, prin acea Evaluare Națională la clasa a VI-a, dar rezultatele se rezumă doar la statistici și concluzii, fără a fi valorificate ulterior în niciun fel. Profesorul își organizează întreg conținutul din perspectiva  acestor opt competențe, dar acestea nu sunt evaluate la sfârșit de ciclu și la ieșirea din sistem. Articol integral →

Învățarea integrată a unui conținut. Exemple pentru biologie-engleză

de 13 mai 2012

Unul din obiectivele majore ale învăţământului românesc este de a depăşi graniţele unei discipline şi a o reorganiza, apelând la principii şi metode general valabile pentru cunoaştere şi învăţare în general. Învățământul îşi reconsideră continuu structura, în sensul deschiderii şi acceptării noului spre interdisciplinaritate, pluridisciplinaritate sau transdisciplinaritate. Interdisciplinaritatea presupune relaţionarea obiectelor de studiu prin transferul conținutului și metodelor dintr-o disciplinã într-alta, cu scopul de a pregăti elevii pentru viaţă; universul în care urmează a se integra nu este un ansamblu de unităţi de cunoaştere paralele. Prin intermediul metodei CLIL, elevilor li se oferă o metodă mai firească şi plină de sens pentru dezvoltarea abilităţilor legate de o limbă străină care se bazează pe alte forme de învăţare.
Participând la un curs de formare în Marea Britanie, m-am hotărât să încerc să caut şi să comunic în termeni de specialitate, în limba engleză, cu profesori din țări ale UE. Vreau să depăşesc graniţele disciplinei mele şi ale elevilor mei pentru a-i iniţia în cunoaşterea biologiei şi în limba engleză.

Articol integral →

Metodele de învăţare activă centrate pe elev – bulgărele de zăpadă, într-o lecţie de biologie

de 12 martie 2012

Măiestria profesorului constă în alegerea celei mai eficiente metode sau combinarea metodelor ca să atragă elevul în procesul de învăţare. Astfel, va reuşi mai uşor să-i formeze deprinderile şi priceperile de a acţiona; elevul va dobândi cunoştinţe şi le va reorganiza sub o altă structură în vederea unei achiziţii următoare cu scopul de a se adapta noului, rezolvând probleme noi prin găsirea soluţiilor optime. Pentru a veni în sprijinul acestei idei, am aplicat una din metodele de învăţare activă centrate pe elev, bulgărele de zăpadă, într-o lecţie de biologie Articol integral →

Noile educaţii: educaţia ecologică

de 10 februarie 2012

Noile educaţii sunt generate de problematica lumii contemporane de natură ecologică, politică, demografică, sanitară, economică. Acestea sunt definite prin programele UNESCO drept „răspunsuri ale sistemelor educaţionale la imperativele lumii în care trăim, contemporană”.
Conţinuturile noilor educaţii sunt concretizate în obiective care reflectă: educaţia relativă la mediu, educaţia pentru comunicare şi mass-media, educaţia în materie de populaţie, educaţie pentru buna înţelegere şi pace, educaţie pentru participare şi democraţie, educaţie nutriţională, educaţie pentru o nouă ordine internaţională…

Articol integral →