Dezvoltarea competenţelor de programare prin intermediul limbajelor de programare educaţionale moderne
Simona Anasia a absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administrative din cadrul Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi, specializarea Informatică Economică, în anul 2007. În anul 2009, a obţinut titlul de master în cadrul Facultăţii de Ştiinţa Calculatoarelor, specializarea Sisteme Inteligente, la Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi. Din septembrie 2009, funcţionează ca profesor titular de Informatică şi Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor.
În prezent, activează ca profesor la Liceul Teoretic "Emil Racoviţă" din Galaţi, unde predă şi cursul de "Elemente de grafică şi multimedia pe calculator", cât şi în cadrul Liceului cu Program Sportiv Galaţi.
PSkills este un proiect ce se desfăşoară deja de doi ani şi este cofinanţat de Comisia Europeană prin intermediul Programului de Învăţare pe tot parcursul vieţii, subprogramul Comenius. Scopul proiectului este de a da posibilitatea profesorilor de informatică din învăţământul preuniversitar să folosească limbaje de programare educaţionale moderne în contextul predării – învăţării centrate pe elev, pentru a realiza lecţii eficiente, atractive şi creative. Am avut oportunitatea de a participa, în cadrul şcolii de vară din Panormo, Grecia, la acest proiect, prin intermediul unei grant de Mobilitate individuală de formare continuă de tip Comenius. Mediul Scratch utilizat este un instrument extrem de util pe care îl voi folosi cu mare plăcere pentru a spori entuziasmul elevilor în realizarea de aplicaţii ce folosesc principiile programării structurate.
În perioada 1 – 6 iulie 2012 a avut loc şcoala de vară pSkills, organizată de Departamentul de Inginerie Electonică şi tehnică de calcul al Universităţii tehnice din Creta, de Departamentul de Fizică al Universităţii din Creta şi cu ajutorul Ellinogermaniki Agogi. Cursurile s-au desfăşurat în localitatea Panormo, din insula Creta din Grecia.
Principiul de bază al proiectului pSkills este recunoaşterea faptului că programarea constituie o competenţă cheie pentru utilizarea avansată a computerului. Sisteme moderne de informare şi aplicaţii de multe tipuri sunt integrate utilizând limbaje de programare, pentru a permite utilizarea profesională şi adaptarea acestora conform cerinţelor proprii. Pentru a folosi extensibilitatea software-ului de tip open source sunt necesare abilităţi de programare. De asemenea, există nevoia de a atrage persoanele tinere talentate în cadrul departamentelor de tehnică de calcul şi de inginerie, pentru a asigura competitivitatea industriei IT&C în Uniunea Europeană.
Obiectivul proiectului este de a realiza cursuri de programare în învăţământul preuniversitar. Aceste cursuri se doresc a fi viabile, atractive şi eficiente, lucru ce poate fi îndeplinit prin utilizarea noutăţilor, descoperirilor şi progreselor recente în domeniul limbajelor de programare educaţionale. Echipa care se ocupă de proiectul pSkills dezvoltă programe noi de studiu, analizează şi adaptează cele mai potrivite medii de programare educaţionale, dezvoltă materiale de instruire pentru cadre didactice şi elevi şi testează materialul rezultat din perspectiva scenariilor educaţionale, pentru a constitui un tot unitar adecvat predării – învăţării moderne. Prin utilizarea unei infrastructuri inovative de eLearning, proiectul asigură acces permanent la instrumentele şi materialele realizate, pentru a putea fi folosite eficient în cadrul activităţilor curente din sala de clasă. Materialele se bazează pe strategii pedagogice adecvate, axate pe constructivism, rezolvarea problemelor, învăţare prin ceea ce se numeşte “joc serios”.
Am avut oportunitatea de a participa, în cadrul şcolii de vară, la acest proiect, prin intermediul unei grant de Mobilitate individuală de formare continuă de tip Comenius, obţinut ca urmare a depunerii candidaturii la Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale (anpcdefp). Programul sectorial Comenius, prima componentă a Programului de Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii, se adresează cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar şi are ca scop îmbunătăţirea calităţii educaţiei şcolare prin participarea acestora la stagii de formare continuă.
Cursul la care am participat s-a numit “Developing Programming Skills by means of modern Educational Programming Languages”. Programul şcolii de vară s-a axat în principal pe realizarea de ateliere de lucru, workshop-uri, în care se implementau aplicaţii în mediul Scratch. Modul de lucru a fost de tipul hands-on science, asigurând participanţilor la curs o foarte bună aplicabilitate a elementelor prezentate la începutul sesiunilor de lucru prin intermediul unor prezentări realizate de profesorii specializaţi sau al simulărilor prezentate de partenerii de la Universitatea Coventry şi de la Institutul de Jocuri Serioase (Serious Games Institute). Toate activităţile erau axate pe conceptul că prin jocuri şi dezvoltarea acestora sau prin realizarea de avataruri ale participantului la joc, elevii vor învăţa implicându-se şi vor avea beneficiul folosirii tuturor simţurilor utile pentru învăţare, cât şi în special a creativităţii. Prezentând o modalitate de a învăţa istoria Romei antice prin intermediul unui joc de socializare şi de rezolvare de questuri, tutorii de la curs ne-au demonstrat cât de interactive şi pasionante pot deveni unele ore. Stârnind acest spirit de cercetare şi investigare în rândurile profesorilor participanţi la curs, tutorii ne-au oferit apoi posibilitatea de a dezvolta 3 jocuri simple pentru a explora mediul Scratch.
Consider acesta un instrument extrem de util pe care îl voi folosi cu mare plăcere pentru a spori entuziasmul elevilor în realizarea de aplicaţii ce folosesc principiile programării structurate. În afara celor cinci ateliere de lucru, am avut posibilitatea de a participa la sesiuni în plen extrem de interesante, bazate pe educaţia prin anchetă, prin cercetare, pe utilizarea noilor tehnologii ca suport pentru procesul educaţional şi pe importanţa simulatoarelor pentru a observa modificările asupra unui proces în cazul schimbării parametrilor acestuia. Pentru a observa moduri de aplicare a a conceptelor sus-amintite, am efectuat o vizită la Observatorul Astronomic Skinakas, unde am putut vedea asemănarea dintre o simulare a cerului generată pe calculator în cadrul unui program specializat, şi reprezentarea reală a acestuia. De asemenea, în cadrul unei alte excursii la Muzeul de Ştiinţe ale Naturii din Heraklion, am experimentat modul de includere a unor elemente digitalizate pentru a prezenta informaţii referitoare la un anumit obiect, fără a imprima pasivitatea privitorului, ci realizând un feedback prin întrebări imediate pe consola programată.
Această experienţă este una inedită. M-a făcut să înţeleg şi mai mult rolul jocurilor educaţionale în dezvoltarea unei generaţii care să conştientizeze calculatorul nu numai ca pe un instrument util pentru jocuri, ci în principal pentru informare şi în special pentru învăţarea continuă, care se poate realiza numai prin cercetare proprie.
Cuvinte cheie:
Accesări: 491




Ministerul Educaţiei