Din sala de sport la școala online

În acest articol, aduc în prim plan exemple de bună practică privind strategii de predare și evaluare în cadrul orelor de educație fizică desfășurate în scenariu roșu, respectiv online. Consider că ambientul de lucru de acasă poate fi considerat unul foarte confortabil și intim pentru o bună desfășurare a activităților fizice coroborate, reprezentând un spațiu adecvat din toate punctele de vedere, atât al siguranței, cât și al igienei, în care se pot găsi și realiza resurse materiale simple, utile, având la dispoziție o gamă diversă de obiecte de uz casnic (pet-uri, pahare și farfurii de plastic, pernuțe, scaune de diferite dimensiuni, pilote și pături etc.). Subliniez că pentru mine această modalitate de desfășurare a procesului instructiv-educativ reprezintă o metodă avantajoasă, deoarece utilizez metoda lucrului individual, fiecare copil având propriul spațiu de lucru și propriile materiale realizate prin creativitate și imaginație.

În perioada școlii de acasă, m-am gândit tot mai mult la ce aș putea face pentru a asigura continuitate procesului de învățare și actul educațional să se desfășoare în cele mai bune condiții. Toate sistemele educaționale trec în această perioadă prin nevoia de a se reinventa, dată fiind situația în care milioane de elevi și profesorii lor își desfășoară activitățile de acasă.

În acest context, metodele de predare în clasă au un puternic impact asupra calității educației. Practic, putem spune că toată greutatea și responsabilitatea asupra calității actului educațional atârnă pe umerii dascălilor: 30% din succesul învățării depinde de comportamentul profesorului.

Prin urmare, competențele profesorului sunt într-o permanentă perfecționare – le dezvoltă în relațiile cu elevii, iar această relație continuă să fie la fel de importantă și în mediul online.

Referitor la orele de educație fizică, am putea discuta atât despre avantajele, cât și despre dezavantajele acestei opțiuni. Un set de analize obținute în urma aplicării unui chestionar arată pe de-o parte că rezultatele învățării par a fi la fel cu cele de la cursurile tradiționale, cât și faptul că elevii, în condițiile învățării online, s-au comportat într-o manieră mult mai bună decât în perioada în care elevii primeau informații în situații educative convenționale. Unele studii demonstrează că elevii de liceu interacționează cel mai bine și sunt mai receptivi la acest stil de învățare online.

La începutul acestei perioade, am creat clase virtuale pe platforma G Suite for Education, respectiv, pe Google Classroom, unde am încercat să intercalez conținutul media și a materialelor didactice create pentru învățare cu scurte teste/ quizz test, în vederea verificării însușirii conținuturilor predate, acestea fiind plasate la intervale scurte de timp, ceea ce a demonstrat, că implicarea elevilor poate fi îmbunătățită. Comparând rezultatele obținute de elevi la evaluările aplicate în mod tradițional cu cele obținute în mediul online, am constatat o creștere considerabilă a notelor obținute de aceștia.

Mutarea cursurilor în online încurajează elevii să aibă mai multă autonomie în învățare, folosindu-și la maxim creativitatea. Totodată, mutarea temporară a procesului de învățare pe online poate să susțină ritmul crescut al învățării și poate să ridice nivelul de încredere al elevilor în propriile resurse și capacități pentru a fi adevărați autodidacți.

Un alt avantaj al orelor de educație fizică online este confortul crescut, activitatea desfășurându-se într-un spațiu personal, atât pentru elev, cât și pentru profesor. Nu mai există gălăgie, se schimbă dinamica la nivel de management al clasei, iar elevii de liceu își pot crea și asigura singuri cadrul potrivit și sigur de desfășurare a orelor. Copiii au mai mult timp de odihnă, nefiind nevoiți să se trezească devreme pentru a ajunge în timp util la școală (în special navetiștii). Astfel, gradul de oboseală se reduce și părinții îi pot monitoriza mult mai bine, atât în ce privește stilul alimentar pe care îl adoptă, cât și programul petrecut în fața calculatoarelor.

La început, realizam și transmiteam lecțiile elevilor pe diferite rețele de socializare ca: Facebook, Messenger, Twitter, Whatsapp, dar eficacitatea acestui mod de transmitere a informațiilor era foarte redusă. Așa că, în urma participării la cursuri de formare, am învățat despre platforma Google Classroom, practic ajutându-mă să-mi creez clasele virtuale cu toate elementele necesare elevi, proiecte, sarcini de lucru, feedback din partea elevilor, dar și al profesorului, evaluare.

Le trimiteam link-uri sau videoclipuri, unii le vizionau, alții nu, dar, nu exista certitudinea că erau interesați de abordarea acestui stil de predare. În acest sens, am gândit, să fac mai atractivă desfășurarea lecției de educație fizică, făcând-o pe placul elevilor. Și am început, să realizez videoclipuri sau imagini și fotografii în care erau prezentate complexe de exerciții fizice pentru dezvoltarea armonioasă, folosind fondul muzical adecvat generației lor, o linie acrobatică, am aplicat un chestionar, scopul fiind de a vedea randamentul lecțiilor de educație fizică online în viziunea elevului.

Exemplu: Gimnastică cardio, 5 minute – videoclip (cu și fără obiecte portative: minge, baston, cerc pentru gimnastică)
Sarcina de lucru: Vizionați videoclipul! Număr de repetări: 3X (fete)/ 4X (băieți), P=5 min
Feedback: Realizați un scurt videoclip cu exerciții fizice din videoclipul vizualizat!

În concluzie, învățarea continuă dincolo de școală și cu instrumente online accesibile tuturor și multă determinare, putem face progrese împreună și mai mult decât oricând, putem încuraja elevii să învețe și să lucreze independent.

Bibliografie
1. Cerghit, Ioan, 1983, Proiectarea lecției, Editura Didactică și Pedagogică, București
2. Mitra, Gh. ,Mogoș, Al.,1980, Metodica educației fizice școlare, Editura Sport – Turism
3. Nicola, Ioan, 1994, Pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București
4. Văideanu, George, 1988, Educația la frontierea dintre milenii, Editura Didactică și Pedagogică