Domeniul estetic și creativ și valoarea sa formativă în activitatea cu preșcolarii
Este profesor pentru învățământ preșcolar la Școala Gimnazială „Ioan Cernat” Nr.1 Havîrna, cu grad didactic I, responsabilă de cerc pedagogic. Absolventă a Facultății de Științe ale Educației, Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava.
Ne dorim să insuflăm copiilor dragostea de frumos şi artă, de la cele mai fragede vîrste. Prin activităţile artistico-plastice din grădiniţă, formăm deprinderile şi abilităţile de utilizare corectă a instrumentelor de lucru, să creeze spaţii plastice, conform cerinţelor date şi să-şi educe spiritul estetic şi creativ.
Motto: „Talentul vine de la Dumnezeu.”
Copiii preşcolari, de la cea mai fragedă vârstă, sunt deprinşi să utilizeze pensula şi paleta de culori. Încercăm să transmitem dragostea de frumos, sensibilitatea şi plăcerea de-a” se simţi artişti”.
Copilul are nevoie de pedagog cu dăruire, ca să poată deprinde tainele culorilor şi a pensonului, valoare liniilor trasate în neştire, care într-un final devin frumosul mult visat, are nevoie de încurajare pentru a obţine spaţii plastice unice. Punând pe hârtie culoarea, în contur sau liber, întinde acuarela cu drag şi tinde spre magia ce doar din mâna lui poate ieşi, combină culorile, obţine fumosul pe care apoi se bucură să-l prezinte adultului.
În curriculum pentru educaţia preșcolară este prevăzut ca, la fiecare nivel de vârstă, adică nivelul I, cu copiii de la 3-4 ani, şi nivel II, cel care cuprinde copii de 5-6 ani, să se desfăşoare săptămânal câte o activitate în cadrul Domeniului estetic şi creativ, la Educatie plastică şi, prin alternanţă, Educaţie muzicală, ocazie cu care le sunt modelate copiilor înclinaţiile către artă, către creaţie.
Dar în acelaşi mod, se poate face şi la Activităţile liber alese, când educatoarea cu tact pedagogic şi multă răbdare poate îndruma copiii să creeze: să deseneze, să coloreze, să picteze, să modeleze, în fucţie de tema zilei, ţinând cont de profilul psihologic al micuţului, urmând ca apoi lucrări să paotă face obiectul unor exponate în cadrul unor concursuri, unor competiţii de creaţie plastică sau chiar expozitii, pentru că sunt rezultatul muncii lor, prin care şi-au exprimat propriile trăiri, propriile emoţii, îşi reliefează colţul lor de natură, mediul înconjurător, iar, cum spunea Platon, „frumosul se educă prin frumos”.
În fiecare activitate de educaţie plastică, copiii sunt deprinşi cu diverse tehnici de lucru: desenul cu creionul, cu culori de ceară, pictura cu pensula, cu degeţelul (dactilopictura), cu ştampila sau amprentarea, cu ceară şi cerneală, cu pastă de dinţi, cu buretele, cu dopul de plută sau paiul, prin toate obţinând „mici opere de artă”, unice, imposibil de reprodus. Prin fiecare element din desen, pictură sau aplicaţie, exprimând ceva profund şi cert.
Sunt dirijaţi, coordonaţi cu răbdare, astfel ca la finalul activităţii de educaţie plastică, fie că pictează, colorează, desenează, lucrările lor să fie sugestive, pline de mesaj educativ sau pur şi simplu simple episoade din viaţa lor, aşa că obţin: familia în viziunea lor, vase cu flori, câmp cu maci, iar mai recent imagini din activităţile cu ceilalţi copii: „cu bicicletele”, ”la cules cireşe”, adeverindu-se cuvintele lui Henry Ward Beecher: ”Fiecare artist îşi înmoaie pensula în suflet şi îşi pictează natura proprie în picturile sale”.
Prin tot ce fac preşcolarii, scot în evidenţă spiritul întreprinzător, cooperant, confirmând încă o dată rolul formativ al DEC-ului în formarea şi dezvoltarea personalităţii copilului, în modelarea şi consolidarea răbdării, îndemânării, atenţiei şi, nu în ultimul rând, simţului estetic.
Aşa că putem spune cu tărie că grădiniţa nu este doar locul în care copiii se joacă, socializează, învaţă să se exprime şi să comunice verbal, ci şi locul în care copilul, prin joc, creează, unde ne transmite mesaje şi prin creaţiile lui, iar nouă, educatorilor, rămânându-ne o sarcină destul de grea, aceea de a desluşi mesajul lor şi de a deveni partenerii lor de de comunicare – activităţile artistico-plastice fiind prilej de dezvoltare a capacităţilor şi deprinderilor creatoare ale copiilor, cele care duc dezvoltarea încrederii de sine la copii, care conduc la dezvoltarea spiritului creativ, dar şi a celui critic, copilul fiind capabil de a evalua, aprecia lucrările sale sau a celorlaţi.
„Educaţia artistico-plastică se prezintă ca fiind educaţia acelor simţuri pe care se bazează conştiinţa artistică, inteligenţa şi gândirea creatoare”.
Bibliografie:
1. Garboveanu, Maria. Desenul si culoarea – activitate ludica , in Copilul si jocul , Bucuresti,1975 ,E.D.P.
2. Curriculum pentru învăţământ preșcolar, 2009.
Cuvinte cheie:
Accesări: 5.844




Ministerul Educaţiei