Educația ecologică prin proiecte tematice la preșcolari
Este profesor în învățământul preșcolar, titular la Grădinița Junior Dej, din anul 2019. A finalizat cursurile Facultății de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul UBB Cluj-Napoca, specializarea Profesor în învățământul primar și preșcolar, cu licență, în anul 2008. În cei 10 ani neîntrerupți ca profesor titular, a fost preocupată permanent de autoperfecționare, obținând în 2018 gradul didactic I. De asemenea, a urmat cursuri de formare acreditate: ”Gândire critică. Învățare activă”, ”Consiliere și dezvoltare profesională”, MEDPRO, MANAGEDU.
Educația ecologică face parte din noile educații și trebuie să fie în atenția tuturor educatorilor. Prin intermediul unui proiect tematic, am încercat să formez preșcolarilor deprinderi, atitudini și valori specifice acestui tip de educație. Finalitatea proiectului tematic propus și desfășurat la grupă a fost cea așteptată, copiii reușind să opereze cu noțiunile specifice.
Școala românească devine tot mai mult o şcoală inserată în valorile educaţionale europene. De aici şi până la a răspunde noilor provocări ale dezvoltării durabile, educatorii trebuie să cunoască şi să adopte atitudini responsabile, faţă de generaţiile de educabili din două puncte de vedere foarte importante: să-i înveţe să păstreze un mediu sănătos în care să trăiască şi mai ales să-i ajute să salveze resurse şi valori naturale inestimabile.
Conceptul de dezvoltare durabilă este relativ nou şi se referă în principiu la acel tip de dezvoltare care răspunde nevoilor prezentului fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a şi le satisface pe ale lor proprii (în Raportul Brundtland al Comisiei Mondiale asupra Mediului din 1987).
Relaţia om-mediu are în prezent valenţe de strânsă luptă, contra cronometru, este tensionată, datorită acelei forţe pe care omul crede că o are asupra a tot ce-l înconjoară. Natura însă nu este o forţă uşor de învins, îşi cere dreptul de a fi respectată şi considerată ca primă forţă în viaţa pe pământ. Oare câţi dintre noi stăm să ne gândim la imaginile dezolante ale celor mai pitoreşti locuri, devenite acum ruine? Câţi dintre noi recunoaştem că suntem vinovaţi de schimbările climatice şi de transformarea planetei albastre într-o planetă cenuşie? Înainte de a fi mult prea târziu, să lăsăm egoismul, să ne gândim la copiii noştri, la copiii copiilor noştri şi să-i învăţăm pe ei cum pot salva ceea ce se mai poate salva din planeta care ne-a găzduit cu atâtea sacrificii.
Cum pot fi formate atitudini de ocrotire a naturii la cei mai mici participanţi la viaţa şcolară, preşcolarii? Care sunt cele mai adecvate căi ce trebuie urmate de educator în vederea formării unei conduite corecte de respect, dragoste şi ocrotire faţă de planeta noastră?
Preocupările educaţiei ecologice pot părea pretenţioase pentru un segment de vârstă cuprins între 3 şi 6 ani. Cu dragoste, îndemânare şi muncă valoroasă, educatorul poate apela la mijloace adecvate promovării principiilor ecologice la preşcolari.
Voi prezenta un mod potrivit de educare a spiritului ecologic la preşcolari, şi anume prin intermediul unui proiect tematic pe o perioadă de trei săptămâni cu titlul: A treia mărgică din salba sistemului solar. Proiectul tematic permite preşcolarilor să-şi formeze o viziune globală asupra subiectului propus, antrenând şi alte surse decât cele tradiţionale şi apelând la persoane specializate pe subiectul propus.
Finalitatea proiectelor tematice este una palpabilă (album, postere, video, expoziţii cu lucrări) şi permite revizuirea activităţilor în orice moment ulterior. Plecând de la ideea că planeta noastră este mică în marele univers, dar este imensă pentru furnicuţele numite preşcolari, am propus o construire a învăţării bazată pe modelarea realităţii prin procedee care să facă posibilă pentru aceştia înţelegerea legilor marelui univers.
Proiectul propus are drept punct de plecare identificarea planetei Pământ ca a treia planetă de la Soare, în sistemul nostru solar, prima subtemă a proiectului fiind De la Mercur la Pluton. Am realizat un joc de mişcare cu text (compus de educatoare) şi cânt, pe binecunoscuta melodie «Un elefant se legăna pe o pânză de păianjen», pentru a ajuta copiii să reţină ordinea planetelor în sistemul solar precum şi modul în care acestea se rotesc în jurul soarelui. Am utilizat şi o machetă didactică deosebită, care imita perfect sistemul solar, cu mişcările specifice ale planetelor, precum şi cu posibilitatea de a selecta o anumită planetă (prin apăsarea unui buton) şi a asculta o scurtă prezentare a acesteia (dimensiuni, compoziţie, poziţia).
La finalul primei săptămâni a proiectului nostru, preşcolarii reuşeau să identifice toate planetele sistemului solar, să numească câteva caracteristici ale unei stele şi ale unei planete, să deosebească planeta pe care trăim de celelate din sistemul solar. De asemenea, puteau identifica mijloace de a culege informaţii de pe alte planete, prin intermediul sateliţilor lansaţi de oameni, cu ajutorul rachetelor.
Prin intermediul poveştii Minunatul zbor al lui Ronţ-Ronţ şi al prietenilor săi de Ştefan Tita am reuşit să călătorim în spaţiu, trecând prin toate pregătirile necesare unui cosmonaut. În acest mod preşcolarii au reuşit să facă o comparaţie între planeta albastră şi celelalte planete.
A doua săptămână a proiectului, având subtema Planeta albastră este vie, a avut drept scop prezentarea diversităţii vieţii pe pământ, precum şi a pericolelor la care omul supune viaţa planetei. Dacă în cadrul unui proiect parcurs anterior, copiii au făcut cunoştinţă cu diverse specii de animale din diferite regiuni ale pământului, de această dată ne-am propus să plecăm da la fascinanta lume a dinozaurilor. Filmul de animaţie Dinosaur, a avut asupra copiilor un efect extraordinar. Fără nici o excepţie, ei au înţeles, datorită acestei prezentări, ce efect dezastruos poate avea schimbarea climei asupra vieţii pe pământ.
Am vorbit în săptămâna dedicată ecosistemului despre importanţa fiecărei componente, oricât de mică şi neînsemnată ar fi, în menţinerea sănătăţii planetei. Preşcolarii au urmărit cu mare interes imagini cu plante şi animale pe cale de dispariţie, cu regiuni altădată frumoase, care au devenit, datorită acţiunilor egoiste ale omului nişte zone sterpe şi dezolante.
Ca mici oameni de ştiinţă, am relizat şi un mic experiment, în «laboratorul» grupei: am plantat trei boabe de fasole în trei condiţii diferite şi am consemnat schimbările produse.
La finalul săptămânii preşcolarii reuşeau să identifice elementele esenţiale ale vieţii pe planeta noastră: apă, aer curat, lumină şi căldură, precum şi pericolele principale care pândesc formele de viaţă: poluarea, vânătoarea, distrugerea unor specii de plante şi animale din diferite motive. De asemenea, copiii au înţeles importanţa fiecărei componente a lumii vii de pe planetă, în strânsă înlănţuire cu celelalte, pentru păstrarea sănătăţii vieţii pe pământ.
Ultima săptămână a proiectului desfăşurat, având subtema Micii ecologişti, a fost dedicată unor acţiuni de protejare efectivă a mediului, după puterile specifice vârstei. Preşcolarii, prin mini dramatizări, jocuri de rol sau povestiri create după imagini, au «participat» efectiv la salvarea planetei. Au identificat, comparat şi argumentat alegerea unor comportamente adecvate sau distrugătoare asupra mediului. Copiii s-au transpus în diferite roluri, au lansat chemări la protecţia mediului, au organizat mitinguri pentru salvarea unor specii pe cale de dispariţie. Au participat şi la organizarea unor acţiuni de curăţare a unor regiuni restrânse, din jurul grădiniţei, de gunoaie menajere, au învăţat cum să sorteze resturile din propria gospodărie pentru a putea fi reciclate diferite materiale: sticlă, plastic, hârtie şi alte resturi menajere. De asemenea, au realizat un cod de bune practici, pe care au promis că-l vor respecta ori de câte ori vor ieşi în natură. După puterile lor, preşcolarii şi-au dat cu adevărat silinţa pentru a proteja mediul înconjurător.
Proiectul s-a finalizat cu realizarea unui poster colectiv, dedicat Zilei Pământului, prin care copiii şi-au evidenţiat toate gândurile bune, toată dragostea pentru planeta noastră.

Suntem încredinţaţi de faptul că proiectul desfăşurat a avut succesul dorit de noi, copiii şi-au îmbogăţit cunoştinţele despre planeta pe care trăiesc, şi-au revizuit comportamentele faţă de diferite forme de viaţa, şi-au schimbat viziunea asupra roului pe care omul îl are în ecosistem, şi anume de componentă strâns înlănţuită cu celelalte şi nu de stăpân şi distrugător.
Bibliografie:
1. ECO VIAŢA – Revistă de Educaţie Ecologică pentru dezvoltare durabilă, decembrie 2008, Ed. Arves, Craiova.
2. Grama, F., Pletea, M., (2008), Ghid pentru proiecte tematice. Activităţi pentru preşcolari (3-5 ani), Ed. Didactica Publishing House.
3. Curriculum pentru învăţământul preşcolar, 2008.
Cuvinte cheie: educație ecologică
Accesări: 2.163




Ministerul Educaţiei