Eficiența metodei pălăriilor gânditoare în receptarea textelor lirice

Pentru a ajunge la eficiență în interpretarea textelor poetice, este nevoie de căutarea continuă a celor mai bune metode pentru a-i apropia pe elevi de ceea ce înseamnă spiritul poeziei. În acest sens, metoda pălăriilor gânditoare își dovedește eficiența prin faptul că încurajează un spectru complet de gândire prin care elevii explorează multiple fațete ale expresiei lirice. Îmbinând aspectele teoretice cu cele aplicative, articolul de față propune un demers didactic în cadrul căruia metoda pălăriilor gânditoare este utilizată în interpretarea poeziei Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, de Lucian Blaga, ilustrând beneficiile aplicării unei metode specifice gândirii critice.

În analiza și interpretarea textelor lirice, eficienţa abordării didactice se construieşte pe două coordonate: pe de o parte, este vorba despre atingerea obiectivelor educaţionale, adică realizarea competenţelor și construirea atitudinilor şi valorilor necesare dezvoltării elevilor şi integrării acestora în societate; pe de altă parte, poezia înseamnă trăire, înseamnă conectarea cu tot ceea ce reprezintă viaţa în toate aspectele ei, iar actvităţile desfăşurate trebuie să-i facă pe elevi să se apropie de poezii, să simtă că acestea vorbesc chiar despre ei, despre trăirile şi experienţele lor şi că se pot regăsi în poezie în orice moment.

Pentru a ajunge la eficienţă, este nevoie, bineînţeles, de căutarea continuă a celor mai bune metode pentru a-i apropia pe elevi de ceea ce înseamnă spiritul poeziei. Experienţa pedagogică arată că multiplele clasificări ale metodelor didactice nu au relevanţă, deoarece principalul criteriu al evaluării acestora este eficienţa, în condiţiile în care nu există o metodă miraculoasă care să îndeplinească toate obiectivele şi să rezolve toate problemele. Indiferent de natura metodei, aceasta trebuie să implice elevii în actul instruirii, să formeze şi să stimuleze deprinderi, capacităţi şi sisteme de valori, să prezinte flexibilitate şi adaptabilitate.

Specifică gândirii critice, metoda pălăriilor gânditoare, creată de Edward de Bono,  ridică activitatea didactică la un nivel superior. Aceasta se bazează pe deprinderile şi abilităţile elevilor de a raţiona corect, coerent, logic, pe bază de argumente solide şi suficiente. Se facilitează astfel formularea de către elev a unor păreri proprii, originale, şi alegerea raţională a unei soluţii optime ca produs individual sau de grup, permiţând rezolvarea în timp optim a problemelor.

Metoda presupune sarcini diferite care să ilustreze modalităţi diferite de procesare a datelor. Este o tehnică interactivă de stimulare a creativităţii, care se bazează pe interpretarea de roluri. Astfel, se urmăreşte motivarea elevilor pentru lectură prin faptul că aceștia pot corela diferite stiluri de abordare a unei opere literare, construind astfel interpretări multiple.

În funcţie de culoare, fiecare purtător de pălărie (sau grup de elevi, în funcţie de varianta aleasă) abordează o anumită atitudine asupra textului:
1. PĂLĂRIA ALBĂ (hârtia) – inventarierea neutră a informaţiei primite. Este cea care sintetizează informaţia şi formulează întrebări pentru a obţine o perspectivă obiectivă cât mai corectă şi completă.
2. PĂLĂRIA GALBENĂ (soarele) – gândirea pozitivă, optimismul şi perceperea pozitivă asupra lucrurilor.
3. PĂLĂRIA NEAGRĂ (roba judecătorului) – gândirea critică. Exprimă prudenţa, grija, avertismentul, judecata, totul însoţit de argumente.
4. PĂLĂRIA ROŞIE (focul, sângele) – abordarea afectivă, conformă cu sentimentele, intuiţiile purtătorului. Elevii formulează aprecieri şi evaluări subiective, îşi exprimă sentimentele, reacţiile, fără a fi obligați să le explice.
5. PĂLĂRIA VERDE (vegetaţia) – creativitatea. Elevii sunt încurajaţi să formuleze idei noi, să găsească variante, alternative, interpretări originale, să iniţieze sugestii, provocări.
6. PĂLĂRIA ALBASTRĂ (cerul) – gândirea de ansamblu. Este pălăria purtată de profesor sau de un elev care are rolul de a conduce discuţiile şi de a sintetiza esenţa acestora. Acesta moderează discuţia, rezumă ideile, invită la cuvânt, îi ajută pe ceilalţi să găsească soluţii şi să se exprime.

Eficienţa acestei metode în receptarea textelor lirice este dată de pregătirea în prealabil a activităţii prin explicarea mecanismului şi a rolului fiecărui participant. De asemenea, profesorul trebuie să pună la dispoziţia elevilor fişe de lucru care să le faciliteze formularea ideilor şi adresarea întrebărilor. În plus, se îmbunătăţeşte rezultatul prin schimbarea rolurilor între elevi, în ore diferite, sau în cadrul aceleiaşi lecţii.

Pentru exemplificare, putem lua în considerare un demers didactic în care metoda pălăriilor gânditoare este folosită pentru receptarea poeziei Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga:

Clasa: a X-a
Unitatea de învăţare: Textul poetic
Subiectul lecţiei: Feţele cunoaşterii în Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, de Lucian Blaga
Tipul lecţiei: Lecţie de receptare a unei opere literare

Competenţă generală: Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare
Competenţă specifică: Identificarea şi analiza elementelor de compoziţie şi de limbaj în textul poetic
Obiective operaţionale:
• cognitive:
– să identifice tema şi motivele literare într-un text poetic
– să interpreteze titlul unei opere lirice
– să delimiteze secvenţele unei opere lirice
– să interpreteze semnificaţiile unui text poetic
• afective:
– să-şi exprime sentimentele trăite în timpul lecturii unui text poetic
– să raporteze sentimentele eului liric la propriile trăiri

Momentul lecţiei: Reactualizarea cunoştinţelor şi orientarea noii învăţări

Se organizează clasa în cele cinci grupe ce simbolizează pălăriile. Activitatea se desfăşoară sub moderarea profesorului sau a unui elev foarte bine pregătit (pălăria albastră), care invită fiecare participant să-şi prezinte supoziţiile şi să adreseze celorlalte grupe întrebări care să scoată în evidenţă toate modalităţile de abordare a textului, pentru a contura complexitatea mesajului poetic.

Pentru uşurarea activităţii, aceasta se va pregăti în prealabil, prin construirea de către membrii fiecărei grupe a materialului de prezentat şi a întrebărilor la care se caută un răspuns:
Pălăriile albe: Ce doreşte să exprime eul liric în această poezie? Privind obiectiv, ce informaţii transmite acesta? Ce semnificaţie are prezenţa pronumelui personal ,,eu” la începutul poemului? Care este semnificaţia grupurilor metaforice din text? Dar cea a seriilor verbale? În ce constă confesiunea eului liric? Care este crezul poetic al acestuia?
Pălăriile galbene: Care este atitudinea eului liric faţă de misterele ascunse în lume? Care este plusul cunoaşterii luciferice faţă de cea paradisiacă? Care sunt căile de cunoaştere pentru care optează eul liric? Ce beneficii are acest tip de cunoaştere? Ce se evită prin aceasta? Care ar fi urmările cunoaşterii paradisiace?
Pălăriile negre: Este confesiunea eului liric total credibilă? Aveţi toate argumentele pentru a susţine o astfel de atitudine? Este chiar atât de nocivă lumina altora? Argumentele voastre sunt insuficiente! Am dori o prezentare mai clară, pentru a fi siguri de corectitudinea opţiunilor noastre.
Pălăriile roşii: Ce stări aţi trăit când aţi citit poezia? Ce sentimente doreşte să transmită eul liric? De ce vă aminteşte textul? Ce porniri v-a trezit atitudinea eului liric? Numiţi reacţiile la prima lectură.
Pălăriile verzi: Cum interpretaţi confesiunea eului liric? Încercaţi o viziune originală. Putem privi altfel acest demers? Ce alte interpretări pot fi conturate pornind de la textul studiat? Cum altfel ar fi putut eul liric să-şi exprime crezul poetic? Ce opţiune aţi avea, în locul eului liric? Care ar fi crezul vostru poetic? Prin ce mijloace l-aţi exprima?

Eficiența metodei pălăriilor gânditoare este dată de faptul că aceasta încurajează un spectru complet de gândire. Elevii pot exersa diferite tipuri de gândire laterală în lectura și interpretarea poeziei. Acesta reprezintă, de altfel, și principalul avantaj al metodei, care utilizează jocul strategiilor de gândire prin intermediul celor șase modele. Astfel, elevii parcurg un spectru larg de abordări ale textului poetic și explorează multiple fațete ale expresiei artistice, dezvoltându-și în acest mod multiple competențe avute în vedere în activitatea didactică. În analiza mesajului abstract al poeziei, acest demers oferă multiple căi și facilitează gândirea critică și constructivă. În ceea ce privește dezavantajele, putem menționa efortul organizatoric pe care îl presupune aplicarea metodei. Această barieră poate fi însă înlăturată prin implicarea elevilor în pregătirea activităților și menținerea unui nivel ridicat al implicării active a acestora.

Bibliografie:
Barna, Andrei, Georgeta, Antohe, Curs de pedagogie. Teoria instruirii, curriculumului și evaluării, Editura Logos, Galați, 2001
Cucoș, Constantin, Pedagogie, Editura Polirom, Iași, 2000
Cucoș, Constantin (coord.), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, Editura Polirom, Iași, 2005
Parfene, Constantin, Metodica studierii limbii și literaturii române în școală, Editura Polirom, Iași, 1999
Pânișoară, Ion-Ovidiu, Comunicarea eficientă, Ediția a III-a, revăzută și adăugită, Editura Polirom, Iași, 2006