Eficientizarea activităților vizând competențele de lectură. Exemple de bună practică

Putem să ne învăţăm elevii cum să citească de plăcere, cum să se relaţioneze cu textul şi cum să acţioneze ca răspuns la ceea ce au citit, cum să treacă de la reproducerea naivă la analiza complexă a textului. Oricât de mică ar fi motivaţia elevului, gradul acesteia se poate modifica în funcţie de ceea ce se întâmplă în clasă. Orele de limba şi literatura română câştigă un plus de atractivitate dacă materialele studiate sunt prezentate la clasa ȋn format audio. Mai mult, elevii au sentimentul de participare colectivă la un act artistic, benefic pentru deschiderea către lectura individuală.

Nu există o formulă universală prin care să ne motivăm elevii pentru lectură, însă în conceperea unui demers motivaţional trebuie să ţinem seama de câţiva factori: percepţia despre necesitatea lecturii, atitudinea faţă de lectură, interesul subiectului, dorinţa de a pătrunde în plan ficţionar, experienţa de lectură, experienţele de viaţă trăite,  valorile, nevoile, dorinţele, răbdarea etc.

Adolescenţii petrec foarte multe ore în faţa calculatorului, cautând informaţii, dar în acelaşi timp şi distracţie,  iar noi putem profita în demersul nostru de acest lucru, sugerându-le cărţi în format electronic. Mijloacele audio au rolul de a reinventa naraţiunea, amintind tuturor de vocea caldă a bunicilor noştri care odinioară ne spuneau poveşti.

Nu trebuie să uităm de scopul nostru, acela de a forma elevii, astfel încât să devină cititori care să recurgă în mod constant la lectura eficace şi să citească,  pregătindu-se pentru viaţă. Aşadar, consideram că este datoria şcolii şi cu atât mai mult a profesorului de limba şi literatura română de a găsi strategia adecvată şi puntea de comunicare prin care să cultive plăcerea de a citi.

Acesta a fost şi scopul  demersului didactic ce urmeaza a fi prezentat.

Ca prim pas, ne-am propus un concurs de afişe care să invite pasionaţii de lectură la ȋntâlnire. Copiii  au votat afişul cel mai interesant. Câţiva elevi, din clasele V-VI, au participat la activitatea propusă cu ecusoane reprezentative confecţionate de ei.

Activitatea ,,Să redescoperim frumuseţile folclorului“ a  pornit de la spusele lui Rabindranath Tagore: ”La orice vârstă, omul este o fiinţă care se hrăneşte cu poveşti. De aceea, avuţia poveştilor, pe care au strâns-o oamenii pe tot globul, din casă în casă, din secol în secol, fie în vorbă, fie în scris a depăşit celelalte avuţii omeneşti“. A continuat cu prezentarea unei părţi din materialul audiovizual ”Aleodor Împărat“, de P. Ispirescu. După urmărirea acestuia, elevii au  povestit  basmul  prin predarea ștafetei. Profesorul a verificat ȋnţelegerea textului literar printr-un set de ȋntrebări pe marginea textului. Au fost ȋncurajaţi să vorbească liber şi să folosească semaforul emoţiilor, răspunzând ȋntrebării: „Ce v-a impresionat cel mai mult?“. S-a folosit metoda brainstorming pentru a-i pune ȋn diferite situaţii (de exemplu, ca avocaţi ai personajelor negative sau pozitive din textele citite de ei). Elevii au fost ȋntrebaţi dacă preferă să citească o carte cu file sau folosesc cartea digitală. Răspunsurile lor au fost amplificate şi de sceneta ”Alex şi cărţile“, realizată şi interpretată de elevii clasei a V-a.

A doua parte a activităţii a pornit de la premisa că ”ȋn orice  om, o lume  ȋşi face încercarea“ (Mihai Eminescu). Aceasta  a consta ȋntr-un joc didactic: li s-a oferit elevilor o trăistuţă fermecată care conţinea diferite obiecte (frunză, lemn, ghem, floare, piatră), iar elevii le-au implicat ca obiecte magice ȋn povestea lor. Profesorul a sistematizat oral, cu ajutorul elevilor, informaţiile din textul selectat, apoi s-au stabilit regulile jocului: pe rând, fiecare elev a construit unul sau cel mult două-trei enunţuri, legate logic ȋntre ele, astfel ȋncât, ȋmpreună, au ȋntocmit un nou basm. Primul elev a rostit formula iniţială, al doilea a propus o expoziţiune, al treilea a continuat povestea şi tot aşa, urmărind un fir epic. În final, ultimul elev a trebuit să ȋncheie basmul cu formula specifică. Creaţia a constat ȋn realizarea unei pânze ,,epice“ din firul ghemului.

La sfârşitul activităţii, spre deliciul elevilor, s-a organizat un concurs ȋntre echipa prințeselor şi echipa zmeilor. Profesorul, la prima probă, a pregătit foi colorate cu fragmente din diferite opere literare. Elevii s-au ”deghizat“ ȋn mici detectivi şi au oferit titlurile acestora. Proba a doua a constat ȋn recunoaşterea unor titluri de basme după copertă sau alte imagini reprezentative. Astfel fiecare membru din echipă a avut câte o copertă de carte ȋn mâini, iar echipa adversară a trebuit să recunoască şi să comunice titlul operei. Concluzia activităţii a fost cuprinsă ȋn fabula ”Victoria ȋnvăţăturii“, de J.de La Fontaine, recitată de două eleve de la clasa a VI-a. Pentru a ieşi din concurs, s-a  făcut cercul prieteniei (mesaje pe care ei şi le-au transmis atingându-şi colegul pe umăr).Ca temă li s-a propus realizarea unei cărţi uriaşe cu scene  desenate ȋmbinate cu texte din lumea basmelor.

Actul lecturii nu poate să vină decât ȋn sprijinul elevilor, cultivându-le gustul pentru frumos, pentru carte, pentru a citi ȋn general. În plus, nu trebuie să uităm că suntem români, iar datoria noastră morală este să păstrăm vii tradiţiile şi obiceiurile româneşti şi să redescoperim frumuseţile limbii şi literaturii noastre populare. Nu putem să ȋmplinim această datorie fără sprijinul viitorului, elevii noştri, iar aceste ”redescoperiri” ale frumuseţilor folclorului românesc le putem face prin jocuri didactice, excursii, vizite sau prin prezenţa unor folclorişti. Totodată, este bine să nu uităm că sunt copii, iar copilăria fără basme nu există. Poveştile dau farmec acestei vârste de aur când totul este posibil. Aşadar, să ne bucurăm şi să păstrăm în sufletele noastre fărâme din curcubeul copilăriei.