Eficientizarea procesului instructiv prin valorificarea formării profesionale continue la nivel de instituție școlară

Perfecționarea măiestriei pedagogice prin formarea continuă este una din condițiile ce asigură o educație de calitate. Pregătirea profesorilor este cea mai bună pârghie pentru ameliorarea autentică a procesului de învățare. Încurajarea schimbului de idei și resurse, crearea de oportunități pentru dialog și suport reciproc, încurajarea participării la programe de formare continuă în instituție sunt absolut necesare în condițiile de schimbare, pentru motivare și stimularea creativității profesorilor.

„Câtă vreme trăiești, înveți, și câtă vreme înveți, trăiești.” (Howard Hendricks)

În concepţia lui Vasile Gh.Cojocaru, „managementul este o artă de mobilizare a oamenilor în vederea atingerii obiectivelor prestabilite ale organizaţiei şi realizării aspiraţiilor acestora”.  Anume managerului îi revine funcţia de a orienta, a organiza, a influenţa, a mobiliza şi a forma resursele umane care sunt forţa motrică a instituţiei. Activităţile de formare continuă a cadrelor didactice au, incontestabil, un impact benefic asupra procesului instructiv-educativ.

Din această perspectivă, „managementul educațional presupune un șir de sarcini, precum: transpunerea în practică a politicilor educaționale; gestionarea procesului educațional, luarea deciziilor, consilierea psihopedagogică a elevilor, a cadrelor didactice, părinților; coordonarea activității de formare continuă a cadrelor didactice; valorificarea rațională a resurselor materiale și financiare etc.” (10, pag.6)

În Compediul „Formarea profesională continuă. Acte normative și de reglementare” elaborate de IȘE, se specifică: „Formarea continuă a adulţilor, în contextul învăţării pe tot parcursul vieţii, constituie totalitatea proceselor în dezvoltare ale învăţării formale, nonformale și informale cu ajutorul cărora adulţii își dezvoltă capacităţile, își îmbogăţesc cunoștinţele și își perfecţionează calificarea profesională și tehnică sau le aplică în alt mod pentru utilitate personală și socială.(5, pag.6)

Formarea continuă  a cadrelor didactice reprezintă o activitate cu conținut pedagogic și social, realizată și dezvoltată în cadrul sistemului de învățământ. În LTPA „Elena Alistar”, formarea continuă se realizează într-um mod concentric, pornind de la studiul individual, la activități la nivel de comisie metodică, de consiliu profesoral, consiliu metodic.

Una dintre direcțiile strategice ale instituției pentru anii 2017-2022 este: Asigurarea nivelului adecvat de competențe şi competitivitate  al cadrelor didactice, al motivării participative relevante pentru  dezvoltarea personală și instituțională. Formarea continuă a cadrelor didactice vizează următoarele obiective:

• Integrarea cadrelor didactice (implicit și a cadrelor manageriale) în procesul de formare și modernizare a educației prin contribuții investigaționale și aplicative;
• Promovarea schimbărilor calitative în desfășurarea procesului instructiv-educativ;
• Motivarea cadrelor didactice întru avansarea la un grad didactic superior celui deținut;

Modalitățile de formare continuă sunt diverse: consultanță metodică individuală și în grup; întruniri metodice (în cadrul comisiilor metodice); seminare tematice, instructive, practice; training-uri, mese rotunde, conferințe științifice. Potrivit principalelor sale destinaţii, formarea continuă vizează:

• actualizarea şi dezvoltarea competenţelor în domeniul de specializare corespunzător funcţiilor didactice obţinute prin formarea iniţială;
• dezvoltarea competenţelor pentru evoluţia în cariera didactică, prin  obţinerea gradelor didactice;
• dobândirea unei noi specialități, prin studii de recalificare profesională, altele decât cele obţinute prin formarea iniţială, organizate la instituțiile de stat abilitate (includem aici și modulul de Psihopedagogie care oferă actorilor dreptul de a preda în liceu, (instituția noastră  este cu profil teatral);
• dezvoltarea competenţelor transversale privind rolurile sociale, interacţiunea şi comunicarea cu mediul social şi cu mediul pedagogic, asumarea de responsabilităţi privind organizarea, conducerea şi îmbunătăţirea performanţei strategice a grupurilor profesionale, autocontrolul şi analiza reflexivă a propriei activităţi ş.a.

„Managerul instituţiei […] trebuie să posede atât competenţe profesionale, cât şi calităţi morale; să deţină şi să aplice un sistem de cunoştinţe din ştiinţa conducerii, să fie capabil să utilizeze tehnici şi metode care să confere procesului de învăţământ consistenţă, dinamism şi eficienţă. Pentru aceasta nu e suficientă experienţa de viaţă. Este necesar un proces de instruire în arta managementului şcolar şi educaţional” – se stipulează în Standardele profesionale ale cadrelor manageriale din învăţământul general din Republica Moldova.

Atingerea unor standarde presupune realizarea unui cadru complex de acţiuni pentru eficientizarea activităţii instituţiei de învăţământ. Fiecare manager, în funcţie de poziţia pe cate o are, îndeplineşte anumite atribuţii, care delimitează  sfera de competenţe. Realizarea obiectivelor generale ale instituţiei asigură creşterea calităţii serviciilor educaţionale prin valorificarea resurselor umane şi a pieselor curriculare, asigurarea bazei materiale adecvate, extinderea învăţării informatizate, formarea continuă a profesorilor, susţinerea cadrelor debutante.

Subiectul pe care îl abordez este unul actual și de importanță majoră, cu un impact direct asupra sporirii calității activităților prestate de instituție. În articolul 3 al Codului Educației se oferă definițiile unor concepte. Conform acestui document, formarea continuă a adulţilor este „componentă a învăţării pe tot parcursul vieţii, care asigură accesul continuu la ştiinţă, informaţie, cultură, în vederea adaptării flexibile a individului la noile realităţi socioeconomice în permanentă schimbare şi în scopul dezvoltării competenţelor necesare pentru activitatea profesională şi socială”, iar formarea profesională e „un proces de instruire în urma căruia se obţine o calificare atestată printr-un certificat sau o diplomă, eliberate în condiţiile legii”.

Cercetătorul Valentina Olaru susține că formarea continua este o necesitate permanentă a cadrelor didactice, indiferent de domeniul profesional și de nivelul pregătirii fiecăruia, deoarece nici o profesiune nu cere posesorului ei atâta competenţă, dăruire şi umanism ca cea de educator, pentru că în nici una nu se lucrează cu un material mai preţios, mai complicat şi mai sensibil decât omul în  devenire.

Ancorat în prezent, întrezărind viitorul şi sondând dimensiunile posibile ale personalităţii, educatorul sau cadrul didactic, instruieşte, educă, îndeamnă, dirijează, cultivă si organizează, corectează, perfecţionează şi evaluează neîncetat procesul formării şi desăvârşirii calităţilor necesare omului de mâine. Alături de discipoli, el este nevoit să se autoevalueze şi perfecţioneze neîncetat.

Echipa managerial a LTPA ”Elena Alistar” a fost întotdeauna preocupată de formarea continuă a cadrelor didactice, acest aspect se regăsește atât în Proiectul strategic, cât și anual. Drept dovadă, vă prezint priorităţile activității instituției pentru anul școlar 2019-2020:

• Implementarea Curriculumului naţional la toate disciplinele şcolare;
• Centrarea pe elev şi crearea unui demers didactic motivant, care ar asigura succesul în învăţare şi sporirea randamentului şcolar;
• Responsabilizarea fiecărui cadru didactic pentru reuşita propriei cariere profesionale;
• Sporirea calităţii procesului educaţional prin implementarea Standardelor de competenţă profesională a cadrelor didactice şi manageriale din învăţământul general.

În vederea realizării ţintelor strategice ale instituţiei, a problemei de cercetare şi aplicare, a soluţionării aspectelor ce necesită îmbunătăţire, ne-am propus pentru anul de studii 2019-2020 următoarele obiective:

• Monitorizarea respectării şi aplicării documentelor de politică  curriculară;
• Proiectarea şi realizarea activităţilor de formare profesională continuă întru asigurarea insituţiei cu cadre didactice calificate;
• Promovarea prestigiului liceului prin valorificarea experienţelor pozitive şi inovative;
• Sporirea calităţii procesului educaţional prin crearea unui mediu motivaţional favorabil învăţării;
• Eficientizarea instruirii vocaţionale întru dezvoltarea la elevi a competenţelor specifice Artei teatrale;
• Asigurarea incluziunii şi oferirea şanselor egale la o educaţie de calitate pentru toţi copiii;
• Promovarea sănătăţii mentale şi fizice a copilului, asigurând securitatea şi protecţia fiecărui elev;
• Promovarea parteneriatelor educaţionale, implicarea elevilor şi a părinţilor la soluţionarea problemelor şi luarea deciziilor ce vizează viaţa şcolară.

Activitatea de formare continuă s-a axat pe următoarele aspecte: studierea şi implementarea curriculumului şcolar; elaborarea de proiecte didactice în contextul tehnologiilor moderne; studierea experienţei avansate şi realizarea schimbul de experienţă între profesori; activități de mentorat; organizarea activităţilor extracurriculare; seminare instructiv-metodice și practice; delegarea profesorilor la cursuri, stagii organizate de instituțiile abilitate; prezentarea rapoartelor de autoinstruire;
prezentări de comunicări ştiinţifico-metodice; lecţii publice; publicaţii în mass-media.

În scopul instruirii eficiente a cadrelor didactice s-a realizat diagnosticarea nevoilor de formare continuă, profesorii indicând care subiecte din didactica modernă ar vrea să se pună în discuţie la diverse activităţi.  Răspunsurile profesorilor denotă faptul că sunt necesare activităţile de formare continuă la nivel de instituţie, deoarece: profesia noastră necesită instruire continuă; a trăi înseamnă a evolua continuu; învăţăm mai mult decât la cursurile de formare; temele abordate sunt un ajutor în activitatea noastră; formarea continuă sporește dezvoltarea unui învăţământ de calitate, permite pedagogilor să-şi comunice exemple de bune practici; suntem informaţi cu inovaţiile din învăţământ etc.

Profesorii au solicitat, la nivel de instituţie, să se pună în discuţie mai multe teme:

• Utilizarea strategiilor de dezvoltare a  gândirii critice;
• Dimensiunea creativă a personalităţii: formare, dezvoltare, exprimare, afirmare în plan individual;
• Valorificarea aspectului interdisciplinar la ore;
• Organizarea parteneriatului la lecţii;
• Implicarea și motivarea elevulu în învăţare: succesul și insuccesul școlar;
• Stilurile de activitate didactică etc.

Mă voi referi, în continuare, la unele aspecte practice din activitatea managerială,  prin  raportare la Standardele profesionale ale cadrelor manageriale din învăţământul general.

Standard: 2.4 Formarea continuă a personalului didactic/ managerial corespunde politicii educaţionale, strategiei instituţiei de învăţământ şi are caracter sistemic
Indicatorul de performanţă vizat:  Formarea continuă se realizează în concordanţă cu nevoile dezvoltării profesionale, fizice şi sociale ale angajaţilor, pentru a contribui la dezvoltarea acestora prin diverse căi şi metode.

Obiectivele pe care mi le-am propus:

• asigurarea procesului educaţional cu personal didactic competent;
• sporirea numărului de cadre didactice performante;
• contribuirea la creşterea calităţii procesului instructiv-educativ prin dezvoltarea prestaţiei profesionale.

Acţiuni întreprinse:

• elaborarea chestionarelor de stabilire a nevoilor de formare continuă a cadrelor didactice;
• prelucrarea datelor şi analiza solicitărilor profesorilor;
• selectarea conţinuturilor şi a modalităţilor optime de perfecţionare a cadrelor didactice;
• realizarea seminarelor instructiv-metodice, a meselor rotunde, a training-urilor în instituţie;
• evaluarea rezultatelor activităţilor de formare continuă prin asistenţe, interasistenţe etc.

Studierea și promovarea experienței avansate este o modalitate eficientă de formare continuă la nivel instituțional. Prin punerea în valoare a acestui aspect în activitatea mea, pornesc de la următoarele obiectivele:

• identificarea profesorilor performanţi, cu experienţă în domeniul;
• propunerea şi aprobarea ulterioară la consiliul pedagogic a profesorilor a căror experienţă se va studia şi promova;
• diseminarea frumoaselor experienţe în cadrul orelor publice, a activităţilor extracurriculare;
• organizarea seminarelor practice cu implicarea directă a acestor profesori (realizarea unui schimb de experienţe între profesori)
• organizarea de expoziţii ale cadrelor didactice performante.

Activităţi instructiv-metodice organizate cu aportul și implicarea  profesorilor cu experienţă:

• Forme şi procedee de organizare a unei lecţii netradiţionale;
• Formarea de competenţe prin utilizarea tehnicilor de gândire critică;
• Valorificarea potenţialului intelectual al elevilor dotaţi în scopul obţinerii performanţelor;
• Aspecte interdisciplinare în proiectarea şi realizarea demersului didactic la disciplinele de studii.

Ca rezultat al acestor activități de formare continuă:

• a crescut motivaţia profesorilor pentru autodezvoltare profesională, drept dovadă fiind numărul de profesori înscrişi la studii postuniversitare (masterat);
• a crescut numărul cadrelor didactice care au frecventat cursuri/stagii, activităţi de formare continuă la nivel municipal şi republican;
• a sporit numărul de profesori supuşi atestării, astfel avem 95 % de profesori calificaţi (în 2016-2017 aveam 85 %);
• majoritatea profesorilor şi-au ales ca teme de autoinstruire  aspecte teoretico-practice de formare a competenţelor specifice disciplinei;
• a sporit calitatea demersurilor didactice, fapt  remarcat în rezultatul controalelor interne de diverse tipuri;
• a sporit calitatea procesului educațional în instituţie, drept dovadă fiind indicii cantitativi de la finele fiecărui an şcolar raportaţi la anii precedenţi;
• faptul că în ultimii doi ani s-au organizat în liceu 4 seminare municipale este un indicator al sporirii potențialului colectivului profesoral;
• articolele profesorilor în periodicele de specialitate.

Conform Bazei de date și a înscrierilor din Registrul de evidenţă a certificatelor, în ultimii 2 ani (2018-2019, 2019-2020) s-a mărit numărul cadrelor didactice ce au frecventat cursuri, stagii, seminare, conferințe, mese rotunde, training-uri la nivel municipal și republican, în comparaţie cu anul de studii 2017-2018.

Aspecte pozitive:

• Liceul dispune de cadre  didactice bine pregătite, interesate de formarea profesională continuă de specialitate;
• Întocmirea Planului strategic de formare continuă a cadrelor didactice 2017-2022;
• Elaborarea în instituţie a Bazei de date cu privire la formarea profesională continuă a cadrelor didactice;
• În condiţiile actuale cadrele didactice își selectează singure instituţiile unde să se formeze, dar și  care module să frecventeze;
• Creşterea numărului de cadre didactice înscrise la cursurile de formare profesională continuă (didactica disciplinei şi specialitatea);
• Creşterea numărului de cadre didactice înscrise la diverse activităţi de formare profesională (stagii, ateliere, training-uri etc.);
• Majoritatea cadrelor didactice participă la acţiuni de formare continuă din nevoia de a-și dezvolta competenţele necesare în activitatea la clasă și din dorinţa de a-și perfecţiona măiestria profesională;
• Deschiderea cadrelor didactice către schimbare.

Aspecte care necesită îmbunătăţire:

• Încă mai există cadre didactice care manifestă o doză de indiferenţă în privinţa autoformării, așteptând să fie delegaţi la cursuri, și nu din proprie iniţiativă
• Nu știm în ce măsură competenţele formate în cadrul cursurilor, stagiilor sunt valorificate la ore.

În concluzie, menționăm că obiectivele formării continuă a cadrelor didactice la nivel de instituţie au vizat pregătirea pedagogică, psihologică şi metodică a profesorilor întru eficientizarea procesului educaţional. Activităţile de dezvoltare profesională şi-au realizat scopul, iniţiind cadrele didactice cu tendinţele de modernizare a învăţământului.

Activitatea complexă de formare continuă a cadrelor didactice este eficientă şi rezultativă când managerul şcolar ţine cont de  necesităţile reale ale profesorilor, identificate în cadrul analizei SWOT. Impactul pozitiv al formării continue a cadrelor didactice se reflectă şi asupra rezultatelor activităţii elevilor.

Bibliografie
1. Andrițchi, Viorica. Management educațional. Ghid metodologic pentru formarea/ autoformarea continuă a managerilor școlari, Chișinău, 2014;
2. Codul Educaţiei al Republicii Moldova, Chișinău, 2014;
3. Cojocaru, Vasile. Management educațional. Ghid pentru directorii unităților de învățământ, Chișinău, 2002;
4. Cojocaru, Vasile. Schimbarea în educație și schimbarea managerial, Chișinău, 2004;
5. Formarea profesională continuă. Acte normative și de reglementare. Compendiu. Chișinău, 2018, IȘE;
6. Regulamentul de atestare a cadrelor didactice din învăţământul general,
profesional tehnic și din cadrul serviciilor de asistenţă psihopedagogică,
aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei, culturii și cercetării nr. 62 din
23 ianuarie 2018.
7. Regulamentul cu privire la formarea continuă a adulţilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 193 din 24.03.2017;
8. Olaru, Valentina. Repere psihopedagogice în motivarea cadrelor didactice pentru formare continuă -reflecţii teoretice şi practice.
9. Standarde de competenţă profesională ale cadrelor manageriale din
învăţământul general, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 623
din 28 iunie 2016.
10. Țap, Elena. Managementul formării continue a cadrelor  didactice în baza sistemului informațional, Chișinău, 2017.