Necesitatea și importanța examenelor de certificare a competențelor profesionale

Absolventă a Universității Transilvania din Brașov, a început cariera didactică în anul 2001, ca profesor de Discipline tehnice, la Grupul Școlar Roznov. Încă de la început, s-a implicat în activitățile educative școlare și extrașcolare ale școlii și în prezent își desfășoară activitatea la Liceul Tehnologic “Gh. Ruset Roznovanu”, jud. Neamț.

Liceul Tehnologic Gh. Ruset Roznovanu, Roznov ()

Folosirea abilităţilor, cunoştinţelor şi competenţelor în realizarea unor sarcini de lucru pentru realizarea unui produs sau a unui serviciu reprezintă elementul central al procesului de învăţare şi evaluare bazat pe competenţe. Cei care învaţă trebuie să fie capabili să demonstreze că pot să aplice cu succes şi în mod consecvent la locul de muncă ceea ce au învăţat. De aceea, elevii trebuie să aibă îndeajuns de multe ocazii de a pune în practică ceea ce au învăţat, înainte de a fi evaluaţi.

“Trebuie să ştii când se încheie o etapă din viaţa ta. Dacă te încăpăţânezi să rămâi mai mult decât este necesar, pierzi bucuria de a trăi şi sensul vieţii.” (Paulo Coelho)

Un rol deosebit de important în crearea echilibrului dintre cerere şi ofertă pe piaţa muncii, îl are sistemul de învăţământ profesional şi tehnic, prin care se pot dobândi abilităţi şi competenţe profesionale. Modernizarea sistemului românesc de învăţământ profesional şi tehnic este rezultatul cooperării dintre furnizorii de formare profesională, angajatori, instituţii cu responsabilităţi în domeniu, parteneri sociali. Aceasta s-a produs în conformitate cu standardizarea calificărilor prin descrierea rolurilor şi a activităţilor prin competenţe, rezultate ale învăţării. Alinierea este necesară nu numai pentru a se asigura o integrare reală şi funcţională, din punct de vedere educaţional, a României în Uniunea Europeană, ci şi pentru ca iniţiativele româneşti din acest domeniu să fie echitabile, din punct de vedere teoretic şi metodologic, cu ceea ce se întâmplă acum în lume.

Necesitatea compatibilizării cu sistemele de învăţământ din Uniunea Europeană oferă doar o parte din argumentele pentru dezvoltarea sistemelor de management şi de asigurare a calităţii educaţiei din România, deoarece implementarea sistemului de management al calităţii va conduce la crearea unor noi modele de gândire şi comportament care vor contribui la îmbunătăţirea continuă a tuturor proceselor de învăţământ din unităţile şcolare.

Elaborarea, validarea şi aprobarea standardelor de pregătire profesională în concordanţă cu evoluţiile europene în domeniu contribuie la dezvoltarea unui Cadru Naţional al Calificărilor coerent şi transparent  în acord cu cerinţele actuale şi de perspectivă ale pieţii muncii care respectă principiile Cadrului European al Calificărilor. Proiectat pe bază de competenţe, transparent  şi compatibil cu cele ale statelor europene, sistemul de formare profesională iniţială se caracterizează prin:

  • Flexibilitate, pentru a răspunde provocărilor unei economii dinamice şi orientarea spre dezvoltarea competenţelor transferabile care să asigure adaptarea la noi cerinţe şi contexte
  • Descrierea modulară a programelor de formare pornind de la rezultatele învăţării
  • Promovarea învăţării la locul de muncă
  • Evaluare continuă, formativă, asigurarea unui feedback constructiv pentru toţi elevii şi acordare de sprijin în vederea certificării competenţelor profesionale
  • Acordarea de credite de acumulare şi transfer în vederea facilitării învăţării pe parcursul întregii vieţi
  • Politici de susţinere a practicilor inclusive şi de promovare a egalităţii de şanse
  • Sisteme de asigurare a calităţii la nivelul unităţilor de învăţământ profesional şi tehnic

Sistemul de formare profesională iniţială trebuie să se dezvolte corelat cu formarea profesională continuă şi învăţământul superior, contribuind la asigurarea coerenţei în pregătirea profesională, pentru a oferi oportunităţi de învăţare pe parcursul întregii vieţi, trasee coerente de pregătire şi condiţii de progres în carieră, posibilitatea recunoaşterii competenţelor obţinute în diferite contexte de învăţare.

Unul dintre cei mai importanţi factori care contribuie la încrederea publică în certificatele de calificare profesională este calitatea procesului de evaluare în urma căruia elevii obţin aceste certificate. De aceea, procesul de evaluare trebuie să fie în egală măsură riguros şi corect, iar activităţile din cadrul procesului de evaluare trebuie să fie adecvate standardelor naţionale elaborate pentru fiecare calificare. Credibilitatea oricărui sistem de evaluare depinde de realizarea unei evaluări valide, fidele şi corecte, prin funcţionarea unui sistem eficient de asigurare a calităţii. Evaluarea joacă un rol vital în procesul de asigurarea calităţii calificărilor profesionale.

O caracteristică cheie a calificărilor profesionale bazate pe unităţi de competenţe şi a evaluării raportată la criterii este posibilitatea de a confirma, de sine stătător, rezultatele învăţării prevăzute de o anumită unitate. Unitatea este cea mai mică parte a unei calificări ce poate fi evaluată. Este elementul central în recunoaşterea rezultatelor învăţării  formale, non-formale şi informale.

Folosirea abilităţilor, cunoştinţelor şi competenţelor în realizarea unor sarcini de lucru pentru realizarea unui produs sau a unui serviciu reprezintă elementul central al procesului de învăţare şi evaluare bazat pe competenţe. Cei care învaţă trebuie să fie capabili să demonstreze că pot să aplice cu succes şi în mod consecvent la locul de muncă ceea ce au învăţat. De aceea, elevii trebuie să aibă îndeajuns de multe ocazii de a pune în practică ceea ce au învăţat, înainte de a fi evaluaţi.

Examenul de certificare a competențelor profesionale pentru obținerea certificatului de calificare profesională nivel 3 și 4 constă în realizarea unui proiect și o probă orală, prezentarea și susținerea proiectului.

Din experiența la catedră, aș putea menționa că această perioadă pentru realizarea proiectului este pentru elevi grea, dar și deosebit de frumoasă. Din lista temelor propuse elevii au posibilitatea să își aleagă o temă pentru care vor lucra pe durata unui semestru. Proiectul se elaborează individual de către fiecare elev, pe baza tematicii stabilite de către fiecare profesor îndrumător.

În funcție de graficul stabilit, elevii se prezintă la consultații când discută probleme întâmpinate și primesc viză pentru ceea ce au realizat. Conform programului, tehnoredactarea proiectului se realizează în laboratorul de informatică unde fiecare elev poate salva fotografii și realizează partea scrisă și grafică.

În această perioadă, elevii se confruntă cu diferite probleme pe care le studiază cu mult interes, le discută și cu ceilalți colegi, vin cu propuneri și idei, care mai de care mai spectaculoasă. La sfârșitul perioadei, fiecare elev este mândru de ceea ce a realizat și pregătit pentru susținerea proiectului, primind în felul acesta certificatul de calificare profesională nivel 3 sau 4.

În cazul în care nu se asigură calitatea proceselor de evaluare, nu poate exista certitudinea că  certificatul descrie corect ceea ce a învăţat cursantul şi ceea ce este capabil să facă la locul de muncă. Rolul evaluatorului este esenţial în stabilirea şi menţinerea calităţii procesului de evaluare, în onorarea angajamentelor din oferta de formare profesională. Organizată şi desfăşurată eficient, evaluarea poate reduce birocraţia şi poate eficientiza procesul de învăţare, susţine o monitorizare internă de calitate a formării profesionale iniţiale.

Sistemele eficiente de asigurare a calităţii permit celor implicaţi în procesul de obţinere a unei calificări profesionale să participe la propria evaluare şi astfel să aibă încredere în deciziile de evaluare. Toţi elevii trebuie să fie evaluaţi pentru a vedea dacă îndeplinesc standardele de pregătire profesională de la nivel naţional.

Asigurarea validităţii deciziilor de evaluare este o responsabilitate a tuturor celor implicaţi în sistemul de asigurare a calităţii calificărilor profesionale. Instituţiile şi furnizorii de EFP deţin responsabilitatea organizaţională pentru asigurarea calităţii. Cu toate acestea, succesul sistemului depinde în ultimă instanţă de persoanele care îl implementează.

Bibliografie:
1. Potolea,D., Manolescu, M. (2008). Teoria și practica evaluării educaționale. MEC, PIR.
2. Radu, I.T. (2000). Evaluarea în procesul didactic. București: EDP.
3. Stoica, A. (2003). Evaluarea progresului școlar – de la teorie la practică. București: Editura Humanitas Educațional.

Cuvinte cheie: evaluare școlară, examen, competențe profesionale, învățământul profesional și tehnic, asigurarea calității
Accesări: 5.831