Excursia literară – activitate extracurriculară de completare a procesului educativ

Este tot mai vizibil faptul că, în societatea contemporană, importanţa activităţilor extracurriculare dobândeşte pregnanţă datorită valorii în formarea personalităţii elevilor.
Mai mult, excursia literară este acea formă de educaţie care vine în sprijinul diferenţierii învăţării, stimulând imaginația şi creativitatea, spiritul de initiativă, reprezentând o formă de educaţie care contribuie la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor copiilor. Elevii sunt astfel antrenaţi în activităţi variate şi bogate în conţinut, flexibile, care se desfăşoară într-un cadru nonformal. Între abordările specifice educaţiei nonformale, excursiile sunt cele care rămân cel mai aproape de sufletul elevilor noştri.

Formele de învăţare extraşcolară flexibile în activitatea pe care o desfăşor ca profesor de limba şi literatura română sunt cenaclurile literare, cercurile de lectură, târgurile de carte, şezătorile literare, spectacolele de teatru, editarea revistelor şcolare, organizarea şi participarea la simpozioane, sesiuni de comunicări ştiinţifice, diverse concursuri de creaţie, vizitele la muzeele şi casele memoriale din cadrul excursiilor literare. Toate aceste activităţi s-au desfăşurat în şcoală sau în instituţii din afara ei: teatre, case de cultură, biblioteci şi sunt rodul colaborării şi întăririi relaţiei cadru didactic-elev.

Excursia literară este acea formă de educaţie care vine în sprijinul diferenţierii învăţării, o metodă intuitiv-activă care îi pune pe elevi în contact direct cu fenomene naturale, lingvistice, etnografice, istorice, economice, urbanistice. După Constantin Parfene, excursia literară nu este doar o „deplasare organizată în natură”. Ea include în traseul ei vizitarea uneia sau mai multor instituţii culturale şi devine “o cale preţioasă de receptare a literaturii, de sensibilizare pentru frumosul din literatură şi natură, de documentare, de fixare a cunoştinţelor de literatură şi de cultură generală, de cultivare a sentimentului patriotic, de stimulare a aptitudinilor creatoare ale elevilor”.

Marilena Pavelescu distinge trei etape în realizarea acestei activităţi complexe: Pregătirea excursiei (stabilirea obiectivelor şi fixarea traseului) prin care profesorul se informează asupra posibilităţilor pe care le oferă punctele din itinerar pentru a valorifica virtuţile lor educative şi pentru a populariza itinerariul. Excursia propriu-zisă este etapa în care se parcurge traseul ales şi se ating obiectivele. După expozeul ghidului, elevii pot reveni singuri la exponatele care le-au atras atenţia. Ei pot cumpăra diverse suveniruri, precum albume, pliante, ilustraţii pentru a fi cuprinse în portofolii la înapoiere. Valorificarea cultural-educativă a datelor şi impresiilor se poate lua diferite forme: redactarea de pliante turistice (fotografii, desene însoţite de text), a unor postere, a jurnalului clasei, a jurnalului personal, jurnale de călătorie, videoclipuri, vizionarea înregistrărilor excursiei, articole cu impresii publicate în revista şcolii. Aceasta este ultima etapă de consolidare a sensului, de evaluare şi autoevaluare, care este cel mai bine fructificată în cadrul orei de literatură.

Dintre excursiile literare pe care am reuşit să le organizez în cadrul şcolii, le amintesc pe cele care au vizat trasele: Orăştie- Cluj-Napoca- Casa memorială George Coşbuc de la Hordou – Maramureş, Orăştie -Casa memorială Lucian Blaga-Lancrăm –Teatrul Prichindel Alba-Iulia, Orăştie- Sibiu- Casa memorială Octavian Goga- Răşinari- Teatrul Gong/ Paltiniş- Orăştie.

Prin intermediul acestor excursii literare, elevii au cunoscut îndeaproape mediul social şi creativ al scriitorilor. Casele memoriale vizitate păstrează aerul de epocă în care au trăit scriitorii. Prin prezentarea unor obiecte de mobilier, a ustensilelor de scris, a manuscriselor, obiectelor personale ale scriitorilor, prin fotografii ale familiei, materiale etnografice şi de artă populară specifice zonelor vizitate, elevii au descoperit, pe rând, universul sciitorilor studiaţi la clasă. Vizitarea caselor memoriale a adus în sufletul lor admiraţia, respectul pentru opera celui care a creat-o, a influenţat percepţia faţă de anumite întâmplări, personaje literare, a dus la un contact direct cu opere de artă originale, cu manuscrise. Creaţiile lirice au fost receptate cu mai mare uşurinţă, elevii au dovedit interes faţă de sursele de inspiraţie ale scriitorilor(natura, mediul rural, istoria), au înţeles unele noţiuni de teorie literară şi au dobândit încredere în redactarea unor creaţii literare proprii.

Aceste excursii cu un caracter literar predominant, ce reprezintă o componentă educaţională valoroasă, au rolul de a oferi copiilor oportunități multiple de recreere, de socializare şi, mai ales, de stimulare a imaginației şi creativităţii prin valorificarea potențialului intelectual și al aptitudinilor, astfel fiecare elev îşi afirmă în mod original personalitatea, devenind receptiv faţă de frumosul naturii, trecutul istoric.

Privind prin prisma disciplinei predate, excursia literară facilitează:

• capacitatea elevilor de a avea reacţii, întrebări faţă de operele studiate la clasă sau lectura suplimentară;
• crearea unei viziuni proprii despre lumea cărţii şi propria experienţă;
• formularea unor opinii referitoare la propria înţelegere asupra unui text;
• dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de lectură.

Aş încheia cu un motto sugestiv din lirica blagiană, ”Inscripție acoperită de mușchi”, pe care îl veţi observa vizitând Casa memorială Lucian Blaga din Lancrăm: ”Viaţa mea!/ O clipă de-ar fi fost să ţie/ am înterupt cu ea/ o veşnicie./ Şi-am ispăşit cu ea suferinţi/ o mie/ Am ispăşit cu câte-o bucurie”.
Este vorba despre bucuria de a împărtăşi frumuseţea şi împlinirea culturală prin experienţele oferite de excursiile literare desfăşurate şi, să nu uităm că, dintre formele educaţiei nonformale, excursiile sunt cele care rămân cel mai aproape de sufletul elevilor noştri .

Bibliografie:
1. Crăciun, Corneliu, Metodica predării limbii şi literaturii române în gimnaziu şi în liceu, Ed. Emia, Deva, 2004, p.246.
2. Parfene, Constantin Literatura în şcoală, Ed. Universităţii „a. I. Cuza”, Iaşi, 1997, p.119.
3. Pavelescu Marinela, Metodica predării limbii şi literaturii române, Ed. Corint, Bucureşti, 2010, p.375-377.