Exerciții stimulative pentru cultivarea creativității în cadrul orelor de limba și literatura română

În cadrul orelor de limba română, creativitatea ar trebui cultivată prin excelență, doar că programa testului final de evaluare impune „îndoctrinarea” elevilor cu același gen de exerciții, cu memorarea rezumatelor, caracterizărilor și argumentărilor pentru obținerea rezultatului dorit, în detrimentul imaginației, creativității, ingeniozității. Prin urmare, în cadrul unor ore este necesar să fie puse în valoare dezvoltarea personală a elevilor (capacitatea de utilizare maximă, eficientă a cunoștințelor și a propriei experiențe).

Studiul limbii române în școală are o importanță deosebită, deoarece, pe lângă faptul că limba unui popor se identifică cu modul particular de a înțelege existența, limba română are un statut oficial care asigură dobândirea cunoștințelor din sfera celorlalte obiecte de învățământ, procesul studierii limbii române în școală fiind parte integrantă a acțiunii de cultivare a gândirii elevilor (spirit de observație, capacitate creatoare, imaginație, etc.) a disponibilităților de a întreține relații interumane eficiente, imperativ categoric al dezvoltării vieții moderne.

Realizarea obiectivelor generale ale studierii limbii române impun respectarea unor cerințe metodologice care derivă din particularitățile disciplinei și din factorii care condiționează însușirea instituționalizată a ei. Astfel, procesul de predare- învățare urmărește limba în funcțiune, nu limba ca sistem abstract. Aceasta înseamnă că nu interesează predarea abstractă a unor norme gramaticale, ci abordarea funcțională și aplicativă a acestora ca elemente constitutive a unei comunicări coerente și corecte.

Pentru o învățare eficientă pusă sub semnul activizării elevilor, se impune implementarea metodelor moderne de predare într-un procent covârșitor, neexcluzând metodele și procedeele tradiționale cum ar fi: comunicarea, conversația, analiza lingvistică, fonetică, morfologică, lexicală, sintactică, ortografică, a punctuației și stilistică, învățarea prin exerciții, dar rolul covârșitor va fi preluat de brainstorming, metoda mozaic, a bulgărelui de zăpadă, a ciorchinelui, a galeriei, etc. Profesorul va deveni un mediator, iar lecțiile, experiențe de învățare prin stimularea imaginației și creativității elevilor, care în acest mod, vor deveni adaptabili și competitivi. Pentru aceasta trebuie stimulate componentele creativității: ingeniozitatea, spontaneitatea, flexibilitatea, noutatea prin aplicații stimulative, interesante, plăcute.

În realizarea lecțiilor de recapitulare finală putem avea în vedere o serie de exerciții stimulative, care să cultive creativitatea și imaginația elevilor.

1. Putem începe de la un cuvânt-cheie pentru a formula sarcini ce vizează compartimentele limbii: probleme de vocabular, sintaxă, semantică, morfologie, stilistică și continuând cu exerciții distractive în care să realizeze diferite asocieri stimulând găsirea conexiunilor prin idei.

Pornind de la cuvântul PRIETENIE, putem formula sarcini de găsire a sinonimelor, antonimelor, integrarea în anumite contexte pentru a îndeplini diverse funcții sintactice, alcătuirea familiei lexicale și a câmpului lexical din care face parte cuvântul, grupuri vocalice, formarea unor figuri de stil pornind de la termenul în discuție, enumerarea unor opere literare cu această temă, găsirea unor proverbe (”Prietenia cutreieră în ritm de dans pământul și ne invită pe toți să ne redeșteptăm pentru preamărirea fericirii” Epicur; ”Egalitatea este sufletul prieteniei” Aristotel; ”Prietenia îndoiește bucuriiloe și înjumătățește necazurile” F. Bacon; ”Prietenia unui om mare este o binefacere a zeilor” Voltaire, etc.) și continuțând cu exerciții atractive în care să descopere o serie de metafore ”bucuria de a trăi”, ”sensul existenței”, ”caritate reciprocă”, ”virtutea altruiștilor”, etc; sau constituirea unei definiții a termenului pornind de al fiecare literă a acestuia:
Puterea de a avea încredere în oameni
Rostul bucuriilor
Iubire
Empatie
Trăire intensă
Efervescență
Necesitatea de a comunica
Imboldul de a merge mai departe
Eternitate

2. O aplicație asemănătoare constă în sugerarea a trei-patru cuvinte-cheie cu care elevii vor alcătui rime, dialoguri, narațiuni, punând accent pe munca în echipă.

3. O altă metodă de activare a elevilor este ”povestea șirului”. Fiecare elev propune un cuvânt, se face inventarul acestora pe tablă și se alcătuiește o narațiune, refăcându-se apoi povestea șirului.

4. Un exercițiu la fel de antrenant, dar și amuzant este ”știrea trăznită”. Prin amestecarea într-o urnă a o sută de cuvinte, fiecare elev va alege trei dintre acestea și va compune o știre trăznită, căreia colegul de bancă îi va da un titlu. Lista poate conține termeni precum: alfabet, bisturiu, cort, drojdie, elegie, finanțare, grindă, hienă, iod ș.a.

5. Un exercițiu ce stimulează imaginația ar fi găsirea de soluții la unele întrebări neașteptate de tipul: la ce s-ar mai putea folosi o glastră, un manual de matematică, o vază etc? Ce s-ar fi întâmplat dacă Lefter Popescu ar fi avut lozurile cu adevărat câștigătoare? Dacă popa Tanda ar fi ajuns preot într-un sat foarte bogat?

6. Cultivarea imaginației se face și în cadrul orelor de literatură atrăgând interesul elevilor către acest domeniu prin rescrierea unui fragment dintr-o operă literară într-o versiune nouă: ”În altă zi ne trezim că iar vine părintele la școală cu moș Fotea, cojocarul satului care ne aduce, dar de școală nouă, calculatoare, DVD-uri, sisteme home-cinema…”.

7. În prezența elevilor se notează prin numerotare câte un titlu reprezentțnd o temă pentru eseurile lor. Fiecare își alege un număr, iar profesorul le comunică titlul viitorului eseu pe care-l vor prezenta într-un termen stabilit. Iată câteva astfel de titluri: ”Trăiesc în mezozoic”, ”Dacă aș fi singur”, ”Ce caut pe pământ”, ”Povestea unui fulg de nea”, ”Casa bântuită”, ”Tabieturile mele”, ”Lumea zburătoarelor”, ”Cartea cu o mie de dorințe”, ”Sunt un magician”, ”Trăiesc doar o zi”, ”Fantezie și realitate”, ”Cum pot zbura”, ”Viața unui cărăbuș”, ”Destinul bradului”, ”La capătul puterilor”, ”Fac orice”, ”Sunt o stea în galazie”, ”De ce aici și acum?”, ”Am prieteni, am totul”, ”Ce-aș face dacă…”, ”Nimic”, ”Egoismul”, ”Sufletele morților”, ”Cer lumină”, ”Nu renunț”, etc.

Creativitatea nu are limite, trebuie doar să o stimulăm, să o activăm, eliminând caracterul descriptivist din acțiunea didactică și adoptând o viziune nouă asupra limbii, ceea ce duce la formarea de competențe și performanțe în alegerea și combinarea elementeleor componente ale sistemului limbii, într-o manieră personală.

Bibliografie:
1.  Parfene Constantin, Metodica studierii limbii și literaturii române în școală, Iași, Editura Polirom, 1999.
2. Goia Vistian, Frăgătoiu Ion, Metodica predării limbii și literaturii române, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1995.
3. Paul Cornea, Introducere în teoria lecturii, București, Editura Minerva, 1988.
4.  Marinescu Silvia, Dinescu Rodica, Invitație la educație, Pitești, Editura Carminis,  2003.
5. Casa Corpului Didactic, Deva, Dezvoltarea creativității în cadrul orelor de limbă și comunicare, suport de curs, Deva.