Exersarea ritmului muzical prin intermediul jocurilor muzicale specifice metodei Kodály

Printre pedagogiile active și alternative ale educației muzicale se numără și metoda lui Zoltan Kodály, care se concentrează ca filosofie pe zestrea culturală a fiecărei națiuni. Prin metoda Kodály, copilul devine centrul educației muzicale, astfel programa trebuie să se adapteze în beneficiul elevului și nu invers. O altă lecție valoroasă de la Kodály este importanța salvării propriei culturi, care este fundamentală pentru a crea memorie istorică prin arta locală, care are implicații sociale enorme. Ar trebui să fie o plăcere învățarea muzicii, nu o tortură. Ritmul poate fi una dintre cele mai provocatoare părți din studiul muzicii pentru copii. De aceea, prin metoda Kodály, acesta propune să se angajeze cu ritmul vizual și fizic. Ideea principală e de a atribui unele silabe diferitelor valori și de a număra cu voce tare sau cântând, modele ritmice pe care le studiază copiii.

„Când am fost întrebat la ce vârstă ar trebui să înceapă educaţia muzicală a unui copil, am răspuns 9 luni înainte de naştere! Aş putea chiar spune că educaţia unui copil începe odată cu naşterea mamei, pentru că ceea ce aude în primii 6 ani de viaţă, nu poate fi şters mai târziu” – Z. Kodály, Speech, 1951

Muzica din programul lui Kodály a fost aranjată în tipare care urmăresc dezvoltarea normală a abilităților copilului aflat în diferite stadii de creștere. Conceptul dezvoltat de Kodaly este reglementat prin cele cinci principii de bază:

Learning by singing sau învățarea prin cântec. Potrivit lui Kodaly, vocea umană este instrumentul fundamental și ar trebui evidențiat în pregătirea muzicală a elevilor. Ei trebuie alfabetizați de timpuriu, încă dinainte de naștere, prin prealfabetizare și alfabetizare muzicală, după un solfegiu cântat cunoscut sub numele de sol-fa, ca sistem muzical mobil-do. Unde do-fix este primul pas pe scara muzicală tonală, tonul de acasă, iar do-mobil, una dintre cele două metode de aplicarea silabelor la scara muzicală. În do mobil, acel prim pas pe scară, indiferent de cheie este întotdeauna treapta 1 sau se face mai ușor de citit.

Semne de mână. Solfegiul și cântarea la vedere pot fi completate cu semne de mână, după modelul pedagogului englez John Curwen, care l-a inspirat pe Kodaly.

Scara majoră ilustrată de acesta cuprinde numele notelor în Do major într-o înșiruire de 8 note diatonice  și semnele de mână atribuite, în acțiuni motrice individuale.

Competența ritmică. Citirea la vedere a modelelor ritmice (inclusiv notele întregi, notele jumătate, notele sferturi, notele optsprezecime, notele șaisprezecime și diverse tuplete) trebuie asimilate alături de solfegiul tonal.

Colaborarea. Abordarea lui Kodaly privind muzica se face prin activarea creativității și prin colaborare între elevi ca premise esențiale pentru o educație muzicală de calitate. În grup, copiii ar trebui să colaboreze între ei în exerciții care variază de la a bate din palme la cânt coral și la acompaniament instrumental.

Legături culturale. Muzica predată de profesori și educatori ar trebui să pună accent pe creațiile populare în limba maternă a copiilor pentru a crea o conexiune viscerală cu ea. Creațiile muzicale din folclorul copiilor cuprind acele rădăcini veridice și profunde cu ceea ce simte copilul din frageda copilărie.

Pe de altă parte, pedagogii folosesc de obicei metoda Kodaly în clasă, unde grupuri de copii învață elementele muzicale de bază, cu ar fi modelele ritmice. Fiind dezvoltată ca metodă de cultură muzicală națională, ea poate fi extrapolată la alte culturi, prin îndemnul declarat de a se recurge la zestrea populară a fiecărei societăți care alege să predea muzica în mod viu și natural.

Metoda Kodály poate fi adaptată pentru a se potrivi educației muzicale a copiilor din întreaga lume și completează frumos abordările tradiționale ale educației muzicale. Tot mai mulți educatori descoperă marile ei beneficii în educația celor mici care se răsfrâng și asupra dezvoltării psihicului în direcții plurimodale.

În următoarea etapă, detaliem selectiv activități de învățare proiectate după modelul metodei Kodaly:

Activitatea nr. 1: „Preambul ritmic fără melodie” (exerciții pregătitoare de pregătire a auzului muzical și a simțului ritmic)

Obiectiv (specific): să descopere lumea înconjurătoare prin intermediul auzului natural;
Cerință: producerea unor sunete naturale cu ajutorul mișcărilor corporale în sensul ritmului firesc al fenomenului natural;
Copiii sunt așezați pe scăunele cu spatele drept și execută diferite mișcări la indicația educatorului care dirijează momentul ritmic (trecerea de la o secvență la alta).
Material ritmic: „Ploaia magică”
Mișcări ritmice:
1. frecarea palmelor din poziție stând pe scăunel (pentru foșnetul frunzelor, sunetul vântului, vocal)
2. degetul arătător și degetul mijlociu peste palma stângă, bătaie ritmică, tempo  rar (pentru redarea picăturilor de ploaie)
3. bătăi din palme ritmice, tempo repede
4. bătăi peste pulpe, tempo repede
5. săritură pe două picioare,
6. se reiau bătăile pe pulpe, tempo repede
7. bătăi din palme, tempo repede
8. degetul arătător și mijlociu peste palma stângă, tempo rar
9. frecarea palmelor până la încetarea ploii
10. păstrarea pauzei de un timp (liniștea de după furtună)

Activitatea nr. 2: „Mișcare ritmică” (joc-exercițiu)

Obiectiv: să cânte cu acompaniament vocal sau instrumental din punct de vedere ritmic;
Cerință: să marcheze prin bătăi în trianglu format din mâna stângă, ritmul cântecului pe fiecare silabă;
Material ritmico-muzical folosit (variantă):  „Mămăruță, ruță”

Activitatea nr. 3: „Tempo” (rar-repede)

Obiectiv: să diferențieze auditiv sau prin mișcări corporale elementele de tempo.
Cerință: Marcarea ritmică a tempoului unui joc muzical, prin mers gradual, după melodie (rar-repede);
Material ritmico-muzical: „La moară” (se cântă mai rar ca tempo, cu fiecare frază muzicală din ce în ce mai repede, la final)

Activitatea nr. 4: „Percuție corporală ritmico-melodică”

Obiectiv: să se exprime prin mișcări ritmice și expresive în raport cu muzica și textul audiate;
Cerință: marcarea ritmico-melodică a unui fragment cunoscut, prin mișcări ale mâinilor (cu pumnii strânși). Copiii execută mișcări ritmice cu pumnii strânși, 2 timpi pumnul drept bate pumnul stâng, 1 timp pumnul stâng bate pumnul drept. Intuitiv se marchează ritmul din cadrul măsurilor.
Material ritmico-muzical: „Luci, soare, luci”

Activitatea nr. 5: „Polifonie ritmică”

Obiectiv: să cânte în aranjamente armonico-polifonice elementare;
Cerință: aplicarea de procedee armonico-polifonice de intepretare ritmică diferită în grup (băieții bat cu palmele, solistul cu tobița, iar fetele bat în mâna care formează un trianglu, solista cu bețișoare de lemn)
Material ritmico-muzical: „Paparudă, rudă” (variantă)

Bibliografie
1. Breazul, G. și Saxu, N. (1985), Carte de cântece pentru copii, folclorul copiilor, Editura muzicală, București
2. Comișel, Emilia (1982), Folclorul copiilor, Editura muzicală, București, pp. 7, 14-42, 122-303
3. Forrai, Katalin (1998), Music in Preschool (rev. and exp.), Wooloowin, QLD: Clayfield School of  Music, pp. 35-50
4. Modoran, M. (2015), Educația muzicală în viziunea pedagogiei generale românești interbelice, Editura Sitech, Craiova, p. 20.