Flipped classroom – o introducere și un exemplu de utilizare

Articolul prezintă o metodă de învățământ – flip classroom – care a început de curând să fie utilizată de profesori. Noutatea acestei tehnici constă în structurarea conținuturilor de bază ale unei noțiuni/ teme din programă astfel încât să poată fi parcurse de elevi și acasă, în ritmul propriu, ori de câte ori este necesar pentru a ajunge la asimilarea sau la înțelegerea lor.

Metoda ”flip classroom” este o metodă modernă utilizată în educație. De obicei, aceasta presupune (re-)crearea conținuturilor în format digital, ca pagină/ aplicație web sau ca videoclip online. Strategia facilitează minimalizarea timpului alocat predării și maximizarea timpului necesar interactiunii cu elevii. ”Inversarea” (flip) constă în faptul că “predarea” noțiunilor de bază ale unei lecții se face acasă și nu în sala de clasă. ”Tema” de acasă a elevilor constă în angajarea lor motivată, cu eforturi proprii creative, în procesul cunoașterii, iar temele date clasic pentru aplicarea și consolidarea conținuturilor se efectuează în activitatea colaborativă din sala de clasă.

Elevii câstigă controlul asupra procesului de învățare prin studierea materialelor de curs în afara clasei, folosind lecturi, cursuri video pre-înregistrate (folosind tehnologia, cum ar fi Tegrity) sau emisiuni de cercetare.

Scopul principal al acestei metode  este de a cultiva experiențe de învățare variate pentru cei care învață, care pot include învățarea prin colaborare, învățarea bazată pe proiect, învățare colaborativă de tip peer-learning și rezolvare de probleme.

De multe ori a fost denumită ca ”activitatea școlară la domiciliu și munca la domiciliu în școală”.

Avantajele folosirii acestei metode:

• reprezintă un amestec de predare directă cu învățarea de tip constructivist;
• este un mijloc de creștere a interactiunii/ ”timpului de contact” între elevi și profesor;
• este o modalitate prin care elevii își asumă responsabilitatea pentru propria lor învățare;
• elevii nu rămân în urmă daca absenteză, informațiile le pot obține online;
• toți elevii sunt implicați în procesul de învățare;
• conținutul informațiilor este permanent arhivat, poate fi revizuit sau remediat oricând.

În continuare voi descrie așa cum văd eu desfășurarea unei lecții de limba și literatura română la școală – designul unei lecții de compunere care folosește metoda ”flip classroom”. (La grădiniță, unde lucrez eu, nu se poate folosi aceasta metodă.)

Clasa: a IV-a
Tema: Compunere dupa un plan de idei – ”Expeditiile polare”

Presupunând că toți copiii au acces la Internet si grupul casei este constituit, voi încerca să-mi încep activitatea propriu-zisă. Voi folosi un curs video pre-înregistrat în care le voi prezenta copiilor tema lecției, apoi le voi prezenta o compunere model, rugându-i ca și în compunerea pe care o vor face să țină cont de câteva aspecte:

• să delimiteze părțile compunerii;
• formularea propozițiilor să fie în concordanță cu planul de idei al compunerii;
• le voi prezenta criteriile de redactare și apreciere a lucrărilor;
• să țină cont în structurarea compunerii de introducere, cuprins și încheiere.

Tot în cadrul  acestui curs, le voi prezenta copiilor diferite imagini din cadrul expedițiilor polare, precum și site-uri de unde pot culege diferite informații. Elevii se vor documenta în legatură cu istoricul expedițiilor polare, resursele web identificate de elevi pe parcursul documentării vor fi incluse în compunere, sub forma referințelor bibliografice. În cadrul compunerii, elevii vor putea comenta, de asemenea, modul în care tehnologiile TIC vor influența în viitor expedițiile polare.

Aceasta reprezintă tema lor de vacanță, deci copiii vor lucra in ritm propriu. Compunerile vor fi prezentate și analizate în clasă; cea sau cele câștigătoare urmând să fie afișate pe pagina web a școlii. Acesta va fi încărcată de către elevi, sub îndrumarea profesorului, în secțiunea ”Vacanța de iarnă”.

La finalul expunerii, voi preciza că vor putea lucra în mod colaborativ și în echipe formate din 2 sau 3 elevi.

De regulă, metoda mai sus prezentată se poate folosi la ciclul primar în cadrul activităților de consolidare și mai putin în cele de predare, întrucât la acest nivel de vârstă de multe ori sunt necesare informații suplimentare pe care profesorul trebuie să le ofere pe loc.