Flipped Classroom (Studiu)

Noile concepte din educație trebuie împărtășite între colegi. Flipped classroom este unul dintre ele, desemnând o metodă care și-a dovedit eficiența nu doar în Statele Unite, dar și în țările europene. Este important să încercăm și să adoptăm ideile ce funcționează în procesul de predare, mai ales dacă sunt compatibile cu grupurile de elevi cărora le predăm. Flipped classroom înseamnă prezentarea lecției noi sub firmă de material video/ audio/ scris, pe care elevii îl pot parcurge acasă, în loc de tema obișnuită. La clasă doar se fixează noile concepte, se oferă informații suplimentare (dacă este cazul) și se fac exerciții sau aplicații practice.

Conceptele noi nu trebuie să rămână doar la nivel teoretic, ele trebuie și puse în practică. Metoda a funcționat în cazul elevilor mei și este foarte probabil să funcționeze și în cazul altor elevi. Efortul merită făcut!

Conceptul „flipped classroom” (clasa inversată) pare să fie din ce în ce mai apreciat la nivel european, ceea ce mă face să cred că ar trebui să aibă o eficiență destul de mare. Urmând cursurile proiectului pentru formare de profesori Erasmus+ Club, am ocazia să aflu multe noutăți din domeniul educației (blended learning, flipped classroom, a la carte model, flex model etc.) și spiritul meu aventurier vrea să încerce, măcar o dată, ideile noi, pentru a le testa eficiența.

Flipped classroom presupune inversarea procesului tradițional de predare: explicarea lecției în clasă și rezolvarea de exerciții acasă. Elevii nu primesc exerciții ca temă. Au doar de parcurs un material scurt despre noua lecție/ noul subiect. Materialul propus pentru a fi studiat acasă este, practic, noua lecție și se recomandă a fi conceput tot de către profesorul de la clasă. Dacă acest lucru nu este posibil, materialul trebuie să fie ales de profesor, pentru ca informațiile să fie corecte. De asemenea, se recomandă ca acest material de studiu să fie oferit în mai multe forme, pentru a putea fi înțeles de elevii cu diferite stiluri de învățare: vizual, auditiv, kinestezic – de exemplu, le putem oferi un material de citit (cu multe fotografii) dar și un material video cu explicațiile necesare noilor concepte/ subiecte. Materialele ar trebui postate într-un singur loc (pe Google Classroom, de exemplu), astfel încât elevii să aibă acces la ele oricând și să aibă, practic, toate lecțiile din anul școlar, în ordinea corectă. Acest lucru este important pentru că, astfel, ei pot relua lecții la care au absentat (pentru că au fost bolnavi sau pentru că lucrează), pot recapitula toată materia necesară înaintea evaluărilor și au ordinea corectă a lecțiilor.

Această organizare a materiei poate fi utilă și profesorului, chiar dacă investește mai mult timp în conceperea materialelor. Dar la ore ce mai facem? – poate vă întrebați… La ore se fac… exerciții cu noile concepte. La ore, profesorul verifică doar ceea ce au înțeles elevii din materialele parcurse, oferă explicații suplimentare – dacă este cazul – și se pune în aplicare partea practică (ceea ce ar fi fost, în mod tradițional, tema de casă.

Conceperea materialelor necesare este o muncă foarte grea, mai ales dacă dorești să le creezi tu (cadrul didactic). Și pentru că eu deja începusem să creez un curs online de limba engleză (My English e-Book), am dezvoltat site-ul cu lecții și am creat și un canal Youtube cu același nume, unde am postat materialele video. Astfel, ofer elevilor mei și materialul de citit sites.google.com/view/my-english-e-book/, dar și materialul video, pe care îl pot urmări când au timp sau dispoziția necesară studiului: youtube.com/c/MyEnglisheBook. Materialele video propuse nu sunt mai lungi de 10 minute pentru a încuraja parcurgerea lor – nu are 5-10 minute pentru a asculta noua lecție?

Metoda funcționează foarte bine, din ceea ce am constatat eu. Rezultatele elevilor mei sunt mai bune acum, pentru că la ore pun cel puțin doi elevi să explice ceea ce au înțeles din materialele parcurse și colegii lor care nu au avut ocazia să le parcurgă fac un curs intensiv oferit de colegii lor (unii elevi sunt mai receptivi la explicațiile venite din partea unui coleg decât la cele venite din partea profesorului. Iar în timpul efectuării părții practice, ofer informații suplimentare acolo unde constat că elevii nu au înțeles prea bine.

Și rezultatele se văd! Am aplicat această metodă doar la unele clase-acolo unde elevii au fost deschiși experimentului. Apoi am comparat rezultatele claselor paralele și la clasele unde am folosit metoda flipped classroom, rezultatele la teste au fost cu cel puțin 10% mai bune. Faptul că au putut parcurge informațiile noi când au avut starea de spirit necesară, nu neapărat marțea de la 10.00 la 11.00 (așa cum facem în predarea tradițională), diversitatea materialelor oferite, explicațiile suplimentare oferite de colegi – toate acestea sunt beneficii ale noii metode pe care ar trebui să le luăm în calcul. În școlile din SUA, metoda este, de asemenea, destul de populară. Persoanele lipsite de libertate au dreptul de a-și continua studiile în timpul detenției și această metodă este ideală pentru ele. Mamele adolescente, tinerii care lucrează pentru a-și ajuta familiile -toți par să aprecieze faptul că au lecțiile puse la dispoziția lor și le pot parcurge atunci când au timpul necesar pentru a studia.

Dincolo de impactul metodei în privința rezultatelor la teste, am observat și o mai mare responsabilizare a elevilor față de propria lor educație, lucru imperios necesar în vremurile noastre.

Bibliografie
www.teachthought.com/learning/definition-flipped-classroom/ bokcenter.harvard.edu/flipped-classrooms www.aspireteachers.ro/noutati/2020/9/5/flipped-classroom-partea1