Francofilie versus francofobie

În ultimul timp ne întrebăm mulți dintre noi, profesorii de limba franceză mai ales, cum de mai suntem francofoni atâta timp cât la televizor auzim numai lucruri negative despre români de la francezi. De cele mai multe ori majoritatea criticilor se îndreapta spre rromi, dar ne întrebam cât oare mai suntem de francofili?

Sonoritatea limbii franceze este încă favorită unor persoane care au afinități deosebite din diverse motive (adorarea unui fost profesor din generală, liceu sau facultate, a modei și parfumurilor franțuzești, a culturii și istoriei Franței, a vinurilor de Bordeaux etc). Am întâlnit persoane care mi-au spus că ar fi preferat să studieze limba franceză decât limba germană în generală și liceu, dar din diverse motive, independente de voința proprie. au învățat fără tragere de inimă altă limbă. Acest lucru spune încă multe despre neregulile unui sistem de învățământ care nu  respectă toate opțiunile elevului.

Sunt și cazuri în care se întâmplă ca elevii să-și dorească să aprofundeze până la un anumit nivel o limbă străină, fără însă a-l interesa participarea la concursuri și olimpiade. La un moment dat realizează că e mult mai important să aleagă o limbă străină care să-l ajute mai bine să  câștige un loc de muncă. Cel mai mult însă îi motivează nota. Iar dacă disciplina nu-l interesează aproape deloc, te roagă să-i scuzi, că au de învățat la alte materii mai importante. Să nu-i stresezi cu o materie mai nesemnificativă…

Franceza astăzi este o limbă cu putere medie de manifestare față de limba engleză, care tinde să devină fără mult efort o lingua franca.

Motivele sunt următoarele:

1- Majoritatea elevilor, chiar de la clasele de filologie, nu mai au suficientă motivație deoarece nu întrevăd multe șanse de angajare, burse etc. în viitor cu o facultate de Filologie.

2- Perioada napoleoniană a supremației Franței a trecut, deși e adevărat că Franța nu e de neglijat încă în tratativele cu UE.

3- Majoritatea oamenilor trec pe primul loc astăzi obținerea unui venit imediat și cultura a trecut printre ultimele locuri.

4- Tot mai puțini elevi doresc să opteze în facultate pentru limba franceză.

5- Limba spaniolă este pe locul 2 pentru o mare parte dintre elevi.

6- Franța a devenit pretențioasă și săracă în oferta de locuri de muncă, premii; la fel și țările francofone – de ex., Quebec.

7- Majoritatea elevilor sunt interesați mai mult de notă decât de a ști.

8- Cel mai ușor se învață în mediul de origine al limbii pe care puțini au șansa să-l cunoască fizic, chiar și dintre profesori.

9- Am preferat limba franceză într-o perioadă de influențe comuniste rusești, dar astăzi franceza rămâne mai mult o limba de predare folosită cel mai mult în relațiile oficiale/ diplomatice în România.

10- Puțini dintre profesorii de limba franceză au  un mare entuziasm generat de rezultate meritorii pentru contacte extraordinare cu Franța cu elevii.