Game Based Learning

În acest articol, explicăm ce înseamna GBL, prezentând, pe scurt, care sunt principiile de bază care descriu procesul de învățare într-o activitate ludică pe computer și exemplificând prin câteva jocuri avantajele utilizării calculatorului.

”GBL – Game Based Learning” (învățarea bazată pe jocuri) cuprinde jocuri proiectate în mod explicit cu scopuri educative sau care au o valoare educațională – accidental sau secundar. Jocurile educative sunt acele jocuri care sunt concepute pentru a susține învățarea anumitor conținuturi informaționale sau deprinderea unor abilități.

Jocurile interactive ne învață obiective, reguli de adaptare, de rezolvare a problemelor, toate prezentate ca o poveste sau scenariu. Ele ne susțin în mod plăcut nevoile fundamentale de învățare prin furnizarea de: bucurie, motivație, adrenalină, creativitate, interactiune socială, emoție etc.

Jocurile educaționale adresate în principal copiilor nu se bucură neapărat de o grafică impresionantă, sunt simple și folosesc exerciții simple de matematică și logică. Sunt însă destul de puțin utilizate de copii în afara școlii. Cele mai utilizate jocuri sunt cele comerciale, ”needucative”, care au o grafică fascinantă. Ele ii dau impresia jucătorului că se află într-o lume reală. Datorită felului în care sunt realizate și a imaginilor care se succed cu foarte mare viteză, aceste jocuri au un efect de ”amorțire” a minții.

GBL încurajează creativitatea și învățarea pe baza proceselor investigative. Nu avem nevoie de mai mult timp în sala de clasă pentru a-i învăța pe copii cum să gândească și să facă față provocărilor din lumea reală; avem nevoie de experiențe eficiente, interactive, care să motiveze și să angajeze în mod activ în procesul de învățare. În plus, în jocuri putem reproduce lumea reală fără riscurile specifice unor situații reale.

Jocurile educative trebuie să îndeplineasca anumite cerințe:

• Motivația susținută: pentru a începe, a continua și a-și aminti;
• Obiectivele să fie clare, bine definite;
• Punctele, insignele și clasamentele reprezintă un tip de recunoaștere, de realizare;
• Nivelele: capacitatea de a stăpâni lucrurile sau a triumfa asupra lucrurilor este un alt factor motivant comun;
• ”Fun” în rezolvarea de probleme;
• Feedback-ul specific, în timp util, care este continuu. Jocurile oferă un feedback continuu, imediat. Performanțele sunt recompensate cu puncte de creștere, realizările de escaladare sau progresele la noi nivele. Slaba performanță de obicei duce la contrariu și provoacă jucătorul sa se adapteze imediat.

Centrul ”Eberly Carnegie Mellon pentru excelenta în predare” a descris un set de principii de bază pentru procesul de învățare într-o activitate PBL:

Principiul 1: cunoștintele anterioare ale elevilor pot ajuta sau împiedica procesul de învățare. Elevii care au cunoștinte anterioare exacte ale unui subiect sunt avantajați. Dezavantajat este copilul care a acumulat cunoștinte greșite.
Exemplu: jocul ”Erin” – copilul trebuie să recunoască cifrele în limitele 1-10, să facă operații de adunare și scădere cu o unitate. Ca în orice instrument de învățare bazat pe joc, atunci când se constată greșeli în abordarea unui anumit tip de conținut, exercițiile specifice vor fi repetate. Copilul va trece inițial rezultatul gresit, dar prin auto-corectare ar putea  trece la o etapă superioară bazată pe o fundație solidă.

Principiul 2: motivația elevilor determină, direcționează și susține ceea ce fac pentru a progresa. Potrivit experților în învățarea bazată pe joc, elevii tind să fie extrem de motivați de feedback-ul de parcurs, cum ar fi scoruri și evaluări.
Exemplu: jocul ”Kitty” care îi cere copilului să aibă grijă de o pisicuță mică (o spală, o usucă, o videcă, se joacă cu ea). Copilul este motivat să aibă grijă de pisicuță prin feedback privind starea acesteia, iar jocul este atractiv.

Principiul 3: pentru a se perfecționa, elevii trebuie să dobândească pe parcurs abilități ”parțiale” și să știe când să aplice ce au învățat. Învățarea este un proces care se realizează în etape sau pe componente, iar fiecare elev lucrează într-un ritm diferit.
Exemplu: jocul de memorie ”Tarzan” – copilul are nevoie de îndemânare și de ținere de minte; va trebui să găsească perechile de cărți identice cu Tarzan; nu poate avansa în joc până când nu realizează acest pas corect, în condițiile în care este cronometrat. Jocul reprezintă un mediu de învățare realist, accentul este pus pe învățare; copilul trebuie să aplice cunoștintele potrivite la momentul potrivit.

Principiul 4: obiectivele cu finalitate practică, cuplate cu feedback-ul constant, îmbunătățesc performanța învățării.
Jocuri ca ”Iona” și ”Sammy” duc la dezvoltarea gândirii logice. Feedback-ul suplimentar, care vine prin alerte și scoruri, motivează copiii să continue practicarea până când stăpânesc procesele necesare pentru a finaliza jocul din ce în ce mai eficient.

Abilitățile de a se descurca pa calculator îi vor ajuta pe copii și mai târziu. Experiența jocurilor pe calculator le va da dexteritatea și tipul de logică de care au nevoie când vor lucra cu programe mai complexe pe calculator. Pentru cei mici, un scor mare la un joc pe care îl practică de mai mult timp îi ajută la îmbunătățirea stimei de sine și le dezvoltă spiritul competitiv.