Intel Teach: competenţe digitale şi abordări educaţionale prin proiecte

Într-o lume în continuă transformare, rolul şcolii se diversifică şi se nuanţează, necesitând o adaptare continuă. Profesorul din societatea actuală capătă şi el valenţe multiple: model, prieten, călăuză, magician, consilier, maestru, susţinător, facilitator; statutul profesional şi activitatea specifică îi cer să penduleze între ele în funcţie de contextul educaţional din momentul respectiv. Pentru a-şi putea îndeplini cu succes diversele roluri care îi revin, cadrul didactic trebuie să conlucreze cu toţi ceilalţi factori implicaţi şi să se folosească de oportunităţile pe care le oferă în prezent tehnologia. Plecând de la reperele şi sugestiile din cursurile Intel Teach, articolul încearcă să prezinte câteva elemente pentru ameliorarea practicii educaţionale.

Viitorul este al copiilor, iar copiii sunt în mâinile noastre, ale celor adulţi, şi ale cadrelor didactice în mod special.

O modalitate prin care educaţia şcolară poate deveni mai atractivă pentru elevi este reprezentată de utilizarea calculatorului şi a internetului atât în faza de documentare cât şi ca instrument de evaluare. Aceasta presupune însă o pregătire mult mai susţinută a profesorului înainte de a începe activitatea propriu-zisă de „predare-învăţare-evaluare”. În acest sens, activitatea profesorului presupune: planificarea şi proiectarea structurată a activităţii, alegerea şi conceperea materialelor suport de facilitare, realizarea activităţilor de mentorat (îndrumare, facilitare), coordonarea activităţilor de evaluare a produselor, folosirea feedback-ului pentru a-şi regla şi adapta în permanenţă metodele şi strategiile la situaţia concretă.

O proiectare eficientă presupune cunoaştea punctului de plecare, stabilirea ţintei de atins, alegerea drumului de parcurs (metode, strategii) şi a mijloacelor (resurse umane, materiale, de timp) pentru atingerea acestea, alegerea modalităţilor de evaluare a gradului de îndeplinire a obiectivelor propuse.

În cadrul fiecărei discipline, ţintele sunt stabilite la nivel macro prin documentele elaborate la nivel naţional (programele pe discipline, manualele şcolare, auxiliarele curriculare) iar la nivel micro prin documentele elaborate de către cadrele didactice (planificările calendaristice, pe discipline, unităţi de învăţare, lecţii).

Dar oricât de bine ar fi alese ţintele, căile şi mijloacele, învăţarea nu se va produce dacă cel care trebuie instruit nu are motive temeinice să o facă. Factorii care pot contribui la motivarea elevilor pentru învăţare sunt factori externi (reprezentaţi de organizarea şi prezentarea făcută de profesor, metodele folosite de acesta, climatul social asigurat atât cel din cadrul familiei, al clasei sau şcolii cât şi cel din comunitate) şi factori interni (adevărata motivaţie a învăţării, adică ansamblul factorilor care activează, susţin şi direcţionează comportarea spre obţinerea unui scop – învăţarea).

Proiectele oferă elevilor posibilitatea abordării unor situaţii autentice pe care le vor întâlni atât în activitatea cotidiană cât şi în viitoarea activitate profesională. Lucrând în grup, colaborativ, elevii se pot ajuta şi completa reciproc. În acest fel ei vor contribui atât la propria lor formare cât şi la formarea colegilor.

Punctul de plecare se stabileşte pe baza competenţelor pe care ar trebui să le aibă elevii şi se reglează pe baza rezultatelor evaluării iniţiele: test iniţial; diagrama Ştiu-Vreau să ştiu-Am învăţat; brainstormingul; listele de verificare (în special pentru disciplinele socio-umane, lucrul în echipă şi TIC); diverse teste şi grile.

Pe baza competenţelor şi a obiectivelor urmărite se pot formula întrebări cheie (întrebarea esenţială, întrebări de unitate, întrebări de conţinut), care au rolul de a stârni curiozitatea şi de a dezvolta motivaţia pentru învăţare. Întrebarea esenţială trebuie să fie de tip deschis şi să corespundă unei preocupări a societăţii actuale.

Un rol important în organizarea învăţării îl au metodele şi strategiile alese. Acestea pot contribui la stimularea şi menţinerea interesului, dezvoltarea motivaţiei. Metoda proiectului, cu suportul tehnologiilor moderne, este una din metodele care antrenează într-o foarte mare măsură elevii, iar prin munca în echipă elevii contribuie la propria învăţare învăţând pe ceilalţi sau de la ceilalţi colegi de echipă. Materialele promoţionale adresate elevilor, dar şi părinţilor sau cadrelor didactice, trebuie să precizeze în ce constă activitatea fiecăruia şi modul cum va fi evaluată.

Facilitarea învăţării poate fi realizată cu ajutorul unor materiale suport puse la dispoziţia elevilor atât în formă listată cât şi pe site (fişe de documentare, albume, prezentări powerpoint, tutoriale, şabloane/ template) cât şi prin încurajarea elevilor să caute şi alte surse de documentare sau să ceară ajutorul părinţilor, altor cadre didactice (profesorului documentarist – pentru conectare la internet, profesorului de informatică – sprijin la redactarea). În cazul elevilor cu cerinţe speciale pot fi acceptate şi produsele realizate fără ajutorul calculatorului (poster pe foi tip flipchart).

În scopul eficientizării învăţării este indicat să se solicite un feedback, la terminarea fiecărei activităţi. Pe baza acestuia se vor reorganiza activităţile ulterioare.