Inteligența artificială în educație – de la experiența Erasmus+ la aplicații practice la clasă

Participarea la mobilitățile Erasmus+ reprezintă pentru cadrele didactice nu doar o oportunitate de formare profesională, ci și un context valoros de descoperire a unor noi perspective asupra educației. În perioada 20–25 aprilie 2026, am participat, la Lisabona, la cursul de formare „AI in Education”, organizat de European Exchange, în cadrul unei mobilități Erasmus+. Formarea a avut ca temă principală utilizarea inteligenței artificiale în educație și a oferit atât repere teoretice privind evoluția și funcționarea acesteia, cât mai ales exemple concrete de instrumente și aplicații care pot fi integrate în activitatea didactică.

Una dintre primele direcții abordate în cadrul cursului a fost înțelegerea conceptului de inteligență artificială și familiarizarea cu principalele noțiuni specifice domeniului. Au fost analizate diferențele dintre formele de inteligență artificială, evoluția acestora și modul în care tehnologiile bazate pe AI sunt deja prezente în viața de zi cu zi.

Un accent important a fost pus pe utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale în educație. AI nu trebuie privită ca un înlocuitor al profesorului, ci ca un instrument care poate susține procesul de predare, învățare și evaluare. Rolul cadrului didactic rămâne esențial în selectarea informațiilor, verificarea corectitudinii lor, adaptarea conținutului la particularitățile de vârstă ale elevilor și dezvoltarea unei atitudini critice față de informațiile generate digital.

În cadrul formării au fost explorate mai multe instrumente și platforme bazate pe inteligență artificială, printre care ChatGPT, Claude, Microsoft Copilot, Google Gemini, Perplexity, Grok, DeepSeek și Ernie, precum și facilități AI oferite de aplicații precum Adobe Express.

O componentă deosebit de utilă a cursului a fost reprezentată de activitățile practice: realizarea unui glosar de termeni specifici inteligenței artificiale, crearea de infografice și hărți mentale, formularea de prompturi eficiente și identificarea unor modalități concrete de integrare a instrumentelor AI în activitățile de la clasă.

Una dintre cele mai accesibile modalități de utilizare a AI de către cadrul didactic este sprijinirea procesului de proiectare a lecțiilor. Cu ajutorul instrumentelor generative, profesorul poate obține rapid idei pentru captarea atenției, exerciții diferențiate, jocuri educative, situații-problemă, texte adaptate nivelului de vârstă sau activități interdisciplinare.

De exemplu, pentru o lecție de limba și literatura română, un instrument AI poate genera un text scurt adaptat elevilor din ciclul primar, urmat de întrebări de înțelegere, exerciții de vocabular sau sarcini de scriere creativă. Profesorul poate solicita: „Creează un text de aproximativ 150 de cuvinte pentru elevii clasei a III-a despre prietenie, urmat de cinci întrebări de înțelegere a textului și două exerciții de vocabular.”

Rezultatul obținut nu este utilizat automat, ci este verificat și adaptat de profesor în funcție de obiectivele lecției și de nivelul real al clasei.

La Matematică, AI poate fi utilizată pentru generarea unor seturi diferențiate de exerciții. Pentru aceeași competență, profesorul poate solicita trei niveluri de dificultate: exerciții de bază, exerciții pentru consolidare și exerciții pentru elevii care lucrează într-un ritm mai rapid. Această posibilitate facilitează diferențierea învățării și permite profesorului să răspundă mai ușor nevoilor diverse ale elevilor.

O altă aplicație practică este realizarea rapidă a materialelor vizuale și interactive. Inteligența artificială poate sprijini profesorul în crearea de:

• fișe de lucru;
• texte și povești educative;
• imagini pentru captarea atenției;
• prezentări;
• postere și afișe;
• infografice;
• hărți mentale;
• întrebări pentru jocuri și concursuri;
• glosare tematice;
• materiale pentru recapitulare și evaluare.

Un exemplu de activitate inspirată din cursul Erasmus+ este realizarea unei hărți mentale despre inteligența artificială, prin care elevii pot descoperi unde întâlnesc AI în viața de zi cu zi: telefoane, aplicații de navigație, platforme video, jocuri, asistenți virtuali sau motoare de căutare. Pentru elevii mai mici, noțiunile pot fi prezentate sub forma unor imagini și situații concrete, evitând definițiile excesiv de tehnice.

Un alt exemplu îl reprezintă realizarea unui glosar AI pentru copii, cu termeni precum „inteligență artificială”, „robot”, „algoritm”, „chatbot”, „prompt”, „imagine generată”, „informație”, „sursă” și „verificare”. Fiecare noțiune poate fi explicată prin cuvinte simple și ilustrată cu un exemplu apropiat experienței elevilor.

Instrumente precum ChatGPT, Claude, Gemini sau Copilot pot deveni puncte de plecare pentru activități bazate pe dialog și gândire critică. La clasă, profesorul poate proiecta răspunsul generat de un chatbot și le poate cere elevilor să observe dacă informația este completă, clară și corectă.

De exemplu, elevii pot primi două răspunsuri la aceeași întrebare și pot fi provocați să decidă care este mai potrivit și de ce. Astfel, AI devine nu doar o sursă de informații, ci și un instrument pentru dezvoltarea capacității de analiză.

O activitate atractivă poate avea forma unui joc numit „Este adevărat sau trebuie să verificăm?”. Profesorul prezintă câteva informații generate cu ajutorul AI, iar elevii trebuie să decidă ce surse ar putea folosi pentru verificarea lor: manualul, o enciclopedie, un site sigur, o carte sau un alt material oferit de profesor. Prin astfel de activități poate fi introdusă, încă din ciclul primar, ideea că un răspuns oferit de inteligența artificială nu este automat un răspuns corect.

Inteligența artificială poate fi folosită și în activitățile de redactare, fără a înlocui efortul personal al elevilor. De exemplu, cadrul didactic poate solicita AI să genereze începutul unei povești: „Într-o dimineață de toamnă, Mara a găsit în curtea școlii o cutie pe care era scris «Nu deschide decât dacă ești curios»…”

Elevii vor continua povestea prin propriile idei. Ulterior, pot compara variantele și pot discuta despre personaje, întâmplări, exprimare și originalitate.

O altă modalitate de lucru este îmbunătățirea unui text. Profesorul poate prezenta elevilor un paragraf intenționat simplu și poate cere clasei să propună adjective, expresii sau formulări prin care acesta să devină mai sugestiv. Abia apoi se poate compara rezultatul clasei cu o variantă propusă de AI. În acest fel, instrumentul digital nu realizează tema în locul copilului, ci devine un element de comparație și reflecție.

Instrumentele de inteligență artificială pot reduce timpul necesar pregătirii unor materiale de evaluare. Profesorul poate genera rapid itemi cu alegere multiplă, exerciții de completare, întrebări cu răspuns scurt sau situații de aplicare.

De asemenea, AI poate ajuta la formularea unor modele de feedback pozitiv și constructiv. În locul unor aprecieri generale precum „Bine” sau „Mai lucrează”, pot fi pregătite formulări adaptate: „Ai identificat corect ideea principală a textului. La următoarea activitate încearcă să explici răspunsul printr-o propoziție completă.”

Profesorul rămâne însă persoana care cunoaște elevul și decide ce feedback este potrivit. Inteligența artificială poate oferi variante, dar nu poate înlocui relația pedagogică și cunoașterea individuală a copilului.

Un element important prezentat în timpul cursului a fost prompt engineering, adică formularea eficientă a cerințelor adresate instrumentelor AI. Această abilitate poate fi transformată într-o activitate foarte simplă și pentru elevii din ciclul primar.

Pornind de la două cerințe precum: „Spune-mi despre animale.” și „Explică, în cinci propoziții, pentru un elev de clasa a III-a, cum se pregătesc rândunelele pentru plecarea în țările calde.”, elevii pot observa că o cerință clară produce un răspuns mai potrivit.

În acest fel, copiii exersează indirect formularea întrebărilor, precizarea informațiilor importante și exprimarea clară a unei sarcini – competențe valoroase nu numai în utilizarea AI, ci în orice situație de comunicare.

Integrarea AI la clasă trebuie să fie însoțită obligatoriu de educația pentru utilizarea responsabilă a tehnologiei. Elevii trebuie să înțeleagă treptat câteva principii esențiale:

• nu toate informațiile generate de AI sunt corecte;
• informațiile importante trebuie verificate;
• datele personale nu trebuie introduse în aplicații fără acordul unui adult;
• textele sau imaginile create de alte persoane nu trebuie prezentate drept creații proprii;
• AI poate oferi idei și sprijin, dar învățarea presupune gândire și efort personal;
• tehnologia trebuie utilizată cu respect față de ceilalți.

Profesorul are astfel un nou rol important: acela de a forma nu doar competențe digitale, ci și discernământ digital.

Valoarea unei mobilități Erasmus+ se vede mai ales în modul în care experiențele dobândite sunt transferate în activitatea școlară. Participarea la cursul „AI in Education” mi-a oferit posibilitatea de a privi inteligența artificială nu doar ca pe o tehnologie nouă, ci ca pe un instrument care poate contribui la diversificarea procesului educațional.

Aplicațiile AI pot facilita pregătirea materialelor, diferențierea sarcinilor, realizarea resurselor vizuale, formularea feedbackului și dezvoltarea activităților interactive. În același timp, utilizarea lor presupune responsabilitate, selecție atentă și verificarea permanentă a informațiilor.

La nivelul ciclului primar, consider că introducerea AI trebuie realizată gradual, prin activități potrivite vârstei și întotdeauna sub îndrumarea cadrului didactic. Obiectivul nu este ca elevul să primească răspunsuri mai rapid, ci să învețe să pună întrebări mai bune, să compare informații, să verifice, să creeze și să gândească.

Experiența Erasmus+ „AI in Education” a reprezentat o oportunitate de dezvoltare profesională și, în același timp, un punct de plecare pentru identificarea unor noi modalități de integrare a tehnologiei în activitatea didactică.

Inteligența artificială poate deveni un partener valoros al profesorului atunci când este folosită cu discernământ, creativitate și responsabilitate. Ea poate economisi timp în pregătirea activităților, poate oferi noi forme de prezentare a informației și poate susține personalizarea învățării.

Cea mai importantă provocare rămâne însă pregătirea elevilor pentru o lume în care inteligența artificială va fi tot mai prezentă. Școala are responsabilitatea de a-i învăța nu doar să utilizeze aceste instrumente, ci să le utilizeze critic, etic și inteligent.

În acest context, programele Erasmus+ au un rol deosebit de important, deoarece facilitează accesul profesorilor la experiențe europene de formare și creează premisele transformării acestora în practici educaționale concrete, adaptate nevoilor elevilor și școlii contemporane.