Intervenția didactică bazată pe teoria inteligențelor multiple în studiul biologiei la gimnaziu

Teoria inteligențelor multiple este un concept elaborat de Howard Gardner în 1983 și susține existența, la nivelul fiecărui individ, a unui set de opt inteligențe, care descriu mult mai bine capacitatea cognitivă a omului printr-un set de abilități, talente, deprinderi mentale. Toți indivizii normali posedă fiecare dintre aceste inteligențe într-o anumită măsură. Ceea ce îi diferențiază este gradul lor de dezvoltare și natura unică a combinării lor.
Articolul evidențiază nevoia adaptării procesului de predare în funcție de capacitatea, talentul și abilitățile elevilor în urma identificării inteligențelor tari, cum le-a numit renumitul Horward Gardner. În acest context, se pune accentul pe creativitatea și dorința cadrului didactic de a realiza lecții interdisciplinare, interactive și atractive pentru fiecare elev stimulându-i astfel potențialul la maxim.

Teoria inteligențelor multiple este un concept, un model educațional de succes în numeroase școli ale lumii. Pe lângă importanța valoroasă pe care o are în cercetare cel mai important aspect consider că îl are în practica educațională școlară. De peste 25 ani apar tot mai multe cărți și articole care dezbat această teorie dar sunt și o mulțime de școli care au implementat principiile TIM și care funcționează bine și creează mediul armonios necesar dezvoltării copiilor.

Scopul fiecărei instituții școlare și al fiecărui profesor educator ar trebui să fie următorul: „Fiecare copil ar trebui să fie capabil să se dezvolte la maximum de capacitate în conformitate cu potențialul propriu”.

Există mai multe concepții referitoare la inteligență, dintre care amintesc: concepția tradițională despre inteligență: inteligența este o capacitate cognitivă uniformă cu care oamenii se nasc și care poate fi măsurată cu ajutorul testelor și concepția lui Howard Gardner: inteligența este abilitatea de a crea un produs nou sau de a rezolva probleme într-un context cultural anume; este un set de deprinderi ale unui individ care fac posibilă rezolvarea unor situații diverse din viață; este un potențial biopsihologic de a găsi și a crea soluții la diferite probleme și care conduc la obținerea de noi cunoștințe (Gardner, 1993). În lucrarea Frames of Mind (1983), H. Gardner a evidențiat faptul că există trei conotații ale termenului de inteligență:

• inteligența ca o caracteristică a speciei
• inteligența ca deosebire individuală
• inteligența ca executare adecvată a unei sarcini.

Gardner a izolat următoarele «inteligențe», caracterizându-le astfel:
1. inteligenţa verbal-lingvistică – se referă la cuvinte, limbaje, scris şi vorbit;
2. inteligenţa logico – matematică – se referă la gândirea inductivă şi deductivă, la
numere şi la modele abstracte;
3. inteligenţa vizuală – spaţială – capacitatea de a vizualiza, de a crea imagini mentale;
4. inteligenţa corporală/ kinestezică – se referă la mişcările fizice şi cunoaşterea corpului; este coordonată de cortexul motor, care coordonează mişcarea corporală;
5. inteligenţa muzicală/ ritmică – se referă la recunoaşterea modelelor tonale, a sunetelor, a ritmurilor, a bătăilor;
6. inteligenţa interpersonală – se referă la relaţiile interpersonale şi comunicare;
7. inteligenţa intrapersonală – se referă la autoreflecţie, metacogniţie în ştiinţă;
8. inteligenţa naturalistă – se referă la capacitatea de a rezolva probleme şi de a dezvolta produse cu ajutorul clasificărilor din natură şi a reprezentărilor din mediul înconjurător (Gardner, 1983).

Aplicarea teoriei inteligenţelor multiple presupune următoarele principii educaţionale: subiecţii care învaţă trebuie încurajaţi să îşi cunoască şi să utilizeze în învăţare inteligenţele cele mai potrivite structurii lor; activităţile de învăţare să fie proiectate în aşa fel încât să implice diferite tipuri de inteligenţă; evaluare învăţării trebuie să măsoare multiple forme ale inteligenţei (M. Bocoş, 2013)

În Mintea umană: cinci ipostaze pentru viitor, Gardner încearcă să lămurească o confuzie previzibilă între teoria inteligențelor multiple și cele cinci minți (mintea disciplinată, mintea sintetică, mintea creatoare, mintea respectuoasă și mintea etică). Ele nu reprezintă capacităţi de procesare distincte, ci trebuie mai degrabă gândite ca utilizări largi ale minţii pe care le putem cultiva la şcoală, în cadrul profesiei sau la locul de muncă. (Gardner, 2007).

Pedagogia TIM implică faptul că profesorii pot să faciliteze învăţarea în mod diferit și pot structura activităţile de învăţare în jurul perspectivei multiple de rezolvare a unei probleme prin folosirea diferitelor tipuri de inteligenţe.

În cadrul orelor de biologie, se pot folosi frecvent principiile acestei teorii, iar rezultatele obținute și informațiile dobândite de elevi sunt mult mai bune. Teoria inteligențelor multiple este un instrument eficient pentru îmbunătățirea motivației, a rezultatelor școlare, a gândirii critice și sistemice dar și pentru dezvoltarea creativității și a stimei de sine.

Unitatea de învățare: Grupe de viețuitoare – regnul animal
Tema lecției: Păsări

Tipuri de inteligențe exersate și sarcini specifice de lucru pentru elevi:

Verbal-lingvistică:
Scrieți o scurtă compunere cu titlul: Păsările.
Realizați un scurt comentariu al poeziei „Somnoroase păsărele”, de Mihai Eminescu.
Căutați ghicitori cu tema: Păsări.

Logico-matematică:
Identificați rolul păsărilor într-un ecosistem.
Analizați diferențele structurale dintre păsările răpitoare și păsările înotătoare.
Cum mențin răpitoarele nocturne echilibrul ecologic?
Care este legătura dintre zbor și anvergura aripilor?
De ce nu poate zbura struțul?

Corporal-kinestezică:
Mimează comportamentul unor păsări în perioada de curtare a partenerei.
Exprimă prin mişcări diferitele moduri de locomoţie ale păsărilor.

Vizual-spaţială:
Realizează un desen  cu tema: Păsări.
Realizați din materiale reciclabile o căsuță pentru păsări.

Muzical-ritmică:
Imită cântecul diferitelor păsări identificate pe baza materialului audio.
Căutați cântece cu tema: Păsările.

Inter-personală:
Realizaţi, în grup, un proiect cu tema „Soluții pentru păsările care  iernează în țara noastră”.
Scrieți scurte mesaje care să fie afișate în spațiile publice pentru protejarea și îngrijirea păsărilor din localitate.

Intra-personală:
Ce reprezintă pentru tine imaginea unei păsări răpitoare?
De ce unele păsări sunt considerate reprezentante ale răului?
Care sunt păsările reprezentante ale binelui și purității? De ce?

Naturalistă:
Încadrează în grupele potrivite păsările din PPT, pe baza caracteristicilor structurale.
Observă păsările din materialul audio și scrie în dreptul fiecăreia denumirea corectă.

Unitatea de învăţare: Ecosisteme
Tema lecţiei: Delta Dunării

Tipuri de inteligențe exersate și sarcini specifice de lucru pentru elevi:

Verbal-lingvistică:
Scrie un reportaj interesant despre Delta Dunării pentru a atrage cât mai mulți turiști să viziteze acest biom. Dă un titlu atractiv reportajului.
Argumentați afirmația – „Delta Dunării este paradisul Păsărilor, un pământ mereu în formare”.

Logico-matematică:
Realizează o hartă conceptuală cu principalele specii de animale din Deltă.
Anticipează ce se va întâmpla dacă oamenii nu respectă principalele norme de protecție și conservarea mediului în Deltă.
Anticipează consecințele încălzirii globale și a secetei pentru acest biom.

Corporal-kinestezică:
Realizați o machetă cu tema: Delta Dunării.
Imitați tehnica de zbor a diferite păsări acvatice din Deltă.

Vizual-spaţială:
Realizează un desen cu harta Deltei Dunării.
Realizați din materiale reciclabile o machetă a unei păsări.
Realizați o siglă/ slogan în care să evidențiați importanța Deltei.
Vizionați un film  documentar cu tema: Delta Dunării și schițați printr-un desen un aspect care v-a surprins.

Muzical-ritmică:
Imită cântecul diferitelor păsări identificate pe baza materialului audio.
Identificați alte sunete scoase de animalele din delta.
Ascultați muzică specifică zonei din care face parte Delta.

Inter-personală:
Identifică care sunt principalele ocupații ale locuitorilor din Deltă și care este stilul lor de viață.
Realizați un interviu/anchetă cu întrebări pe care le-ai adresa turiștilor/locuitorilor din delta.

Intra-personală:
Scrie 4 motive pentru care ai dori sa vizitezi Delta Dunării.
Care este sentimentul pe care ți-l inspiră peisajele din acest Paradis natural?
Menționează ce ai face dacă ai fi în locul primarului din Sulina pentru a dezvolta și proteja în același timp delta.

Naturalistă:
Elaborează propuneri de ecologizare a zonei.
Realizați colaje din care să reiasă biodiversitatea din deltă.
Identifică plante și animale reprezentative pentru Delta Dunării.
Realizați un material video/ ppt cu specii reprezentative din deltă.

Lecțiile interdisciplinare se pot crea prin activitate pe grupe în funcție de profilul inteligențelor fiind analizate teme din perspective diferite. Profesorul trebuie să fie atent și să țină sub observație tipurile de activități pe care le folosește la clasă și să-și analizeze constant modul de abordare al conținutului din perspectiva numărului și tipului de inteligențe pe care le activează într-un anumit interval de timp.

Temele individuale pot fi realizate de fiecare elev din perspectiva inteligențelor „tari” pe care le posedă fără a fi constrâns de o temă cu cerințe rigide. În fond nu există o „rețetă” perfectă pentru aplicarea TIM, tot ce trebuie să facem este să dăm dovadă de creativitate, implicare, imaginație pentru a aplica strategiile eficiente și potrivite profilului clasei și să ne bazăm pe instruirea diferențiată.

O modalitate prin care putem aplica TIM la nivelul clasei de elevi din ciclul gimnazial este munca diferențiată pe grupe sau centre de interes având aceeași tema dată, dar analizată din perspective multiple.

În evaluarea elevilor ar trebui să se măsoare cât mai multe forme ale inteligențelor iar profesorul trebuie să apeleze și la evaluarea pe bază de proiect. Gardner evidențiază meritele principale ale proiectelor: efort intelectual și motoriu constant, elevii inițiază și promovează relații interpersonale bazate pe comunicare și cooperare, dezvoltă motivație intrinsecă. În tot acest proces, profesorul rămâne partener în învățare, dar și ghid, consilier, îndrumător.

Bibliografie
Bernat, Simona-Elena, Diversitatea în învăţare şi modalităţi de a răspunde acesteia prin predare, „Şcoala reflexivă”, vol. 2, nr. 1 (4), Cluj-Napoca., 2005
Gardner, Howard, The Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences, Fontana Press, An Inprint oh Harper Collins Publishers, Second Edition, New York., 1993
Bocos, M., 2013, Instruirea interactiva, Editura Polirom, Iasi;
Gardner, H., 2005, Mintea disciplinată,  Editura Sigma.
Gardner, H., 2006, Inteligențe multiple. Noi orizonturi. Editura Sigma, București
Pop-Păcurar, I., 2013,  Dezvoltări în didactica biologiei – fundamente şi cercetări pentru optimizarea învăţării prin activităţi individuale şi de grup, colecţia Didactică activă, Editura Paralela 45.
Vîrtop, S., 2009, Teoria inteligențelor multiple: implicații asupra motivatiei si rezultatelor școlare ale elevilor – teza de doctorat, București