Învățarea prin cooperare – tradiție și inovație

Articolul reprezintă o reflecție privind modul în care metode specifice învățării prin cooperare pot fi adaptate mediului de lucru online, dar și modul în care exemplele de bune practici experimentate în perioada învățării online, prin folosirea unor aplicații Web 2.0, pot fi transferate în mediul clasic de învățare (față în față). Cele trei metode folosite pentru exemplificare sunt: brainwriting, gândiți/ lucrați în perechi/ comunicați (think/ pair/ share) și turul galeriei. Instrumentele Web 2.0 cu ajutorul cărora metodele pot fi actualizate sunt: Miro, Jamboard sau Padlet, iar ca platforme folosite pentru învățarea în regim sincron și asincron sunt aduse în discuție Google Classroom și Zoom.

Trecerea sistemului de învățământ în mediul online a reprezentat o provocare pentru cadrele didactice deoarece, începând cu martie 2020, a trebuit să ne adaptăm noilor condiții de predare, să căutăm soluții pentru ca învățarea să fie eficientă și să asigurăm formarea competențelor necesare evoluției elevilor în aceste circumstanțe noi, generate de pandemia de coronavirus. Până în martie 2020, știam că învățarea este eficientă atunci când este interactivă, se produce în grupuri de învățare mici, folosind metode și strategii centrate pe elev etc.

Odată cu trecerea în mediul online, didactica, la modul general, și didactica fiecărei discipline în mod special, au trecut prin transformări uriașe.

Profesorii s-au confruntat în această perioadă cu diverse provocări: cum asigurăm o interacțiune eficientă cu elevii?; care sunt cele mai eficiente metode și strategii de lucru online?; care sunt cele mai bune metode de evaluare formativă în mediul online (pentru că în clasă ne bazam pe observație ca metodă rapidă de autoreglare a actului didactic)?; cum testăm în mod periodic și ne asigurăm că acele testări sunt rezolvate chiar de elevii noștri?; mai sunt principiile pedagogice pe care le-am învățat în facultate valabile în zona de învățare online? etc.

Personal, am simțit că învățarea prin cooperare și lucrul în grupuri mici (pe care le practicam foarte des înainte de pandemie) au fost cele mai mari provocări pentru care am căutat permanent soluții. În continuare voi prezenta trei metode didactice pe care le-am adaptat predării online și instrumentele Web 2.0 care au fost utilizate în această perioadă pentru a realiza activități de învățare care să stimuleze cooperarea între elevi.

Brainstorming versus brainwriting

În sala de clasă discuțiile între elevi sunt facilitate de prezența fizică a acestora, pe când în mediul online elevii deseori evită să deschidă microfoanele și să își expună ideile. Din acest motiv, activități precum cea de brainstorming nu sunt întotdeauna eficiente în mediul de lucru online (depinde de clasă, disciplina de studiu, subiectul abordat etc.).

În acest context, colaborarea în grupuri mici este eficientă pentru că permite exprimarea ideilor și comunicarea între elevi. Pentru acest tip de activitate, în mediul online, pot fi formate grupuri mici cu folosirea funcțiilor de tip breakout rooms disponibile pe unele platforme; acest demers necesită timp suplimentar pentru organizarea grupelor de lucru, accesul și ieșirea din grupe.

Dacă discuțiile în grupuri mici sunt deja o constantă a predării și învățării (chiar și în mediul online), conceptul de brainwriting este mai puțin aplicat (nu neapărat mai puțin cunoscut sau apreciat în rândul comunității didactice românești). Această metodă poate fi aplicată în mediul de lucru online cu ajutorul aplicațiilor precum Jamboard, Miro sau Padlet. Se anunță tema, iar elevii notează ideile pe care doresc să le exprime într-un spațiu creat cu ajutorul uneia dintre aplicațiile menționate mai sus. Profesorul monitorizează activitatea și încurajează elevii să se implice în rezolvarea sarcinii de lucru. Spre exemplu, metoda poate fi folosită pentru activizarea elevilor la începutul unei ore de curs cu scopul de a reactualiza cuvinte-cheie necesare pentru parcurgerea lecției noi, pentru organizarea ideilor în cadrul unui demers didactic centrat pe rezolvarea de probleme, pentru a-i conduce pe elevi în formularea unei definiții sau în descoperirea caracteristicilor unui eveniment, fenomen etc. Ideile notate de elevi pot fi organizate în coloane atât în Jamboard, cât și în Padlet, iar colegii pot oferi răspunsuri, pot completa ideile formulate cu alte sugestii, exemple etc. Miro oferă o diversitate mai mare de modele predefinite pe care profesorul le poate selecta pentru organizarea informațiilor (hartă mentală, organigramă, existând chiar și o opțiune numită brainwriting).

Gândiți/ lucrați în perechi/ comunicați

O altă modalitate prin care poate fi stimulată colaborarea în mediul online este adaptarea metodei gândiți/lucrați în perechi/comunicați (think/pair/share). Profesorul adresează o întrebare la care fiecare elev răspunde individual, în scris; în a doua etapă, se formează perechi în cadrul cărora elevii citesc răspunsul formulat și stabilesc ideile comune pe care le prezintă colegilor în etapa următoare.

În mediul de învățare fizic, în clasă, primele două etape sunt facilitate de prezența elevilor față-în-față, însă etapa a treia, în care elevii trebuie să comunice concluziile la care au ajuns în cadrul unei activități frontale, devine consumatoare de timp.

În mediul de lucru online, lucrul în perechi necesită timp suplimentar deoarece profesorul trebuie să genereze rapid și să deschidă spațiile destinate lucrului în perechi (breakout rooms), însă în etapa a treia, comunicarea ideilor elaborate de fiecare pereche poate lua forma scrisă. Din nou, aplicații precum Miro, Jamboard sau Padlet se pot dovedi deosebit de utile pentru comunicarea ideilor întregii clase. Acestea permit inserarea mesajelor într-o formă scrisă care facilitează comunicarea și împărtășirea răspunsurilor, iar elevii pot interacționa în mediul virtual, oferind sugestii sau completări ale opiniilor formulate de colegi.

Așadar, revenirea în sala de clasă permite combinarea modului de lucru online (folosirea aplicațiilor), cu cel specific prezenței fizice astfel încât exemplele de bune practici dobândite în perioada pandemiei pot fi continuate în sala de clasă, fără a renunța la principiile specifice învățării prin cooperare.

Turul galeriei

O altă metodă de lucru pe care am adaptat-o mediului de lucru online este turul galeriei. Aceasta poate fi folosită pentru învățarea în regim sincron, asincron sau combinat.

Tabelul de mai jos ilustrează momentele unei lecții care se desfășoară urmând etapele specifice metodei turul galeriei, atât în situația unei lecții desfășurate online, cât și în cazul unei lecții desfășurate în clasă:

Față în față	Online
Clasa este împărţită în grupuri de câte 3 – 4 elevi. Aceştia lucrează la o problemă, la o întrebare a cărei rezolvare se poate materializa într-un poster;	Grupele de elevi pot pregăti anterior începerii orei posterul prin colaborare online sau, în timpul orei, folosind funcția breakout rooms de pe platforma Zoom;
Posterele se afişează pe pereţii clasei, aceasta transformându-se, la modul figurat, într-o „galerie de artă, muzeu etc.”;	Posterele pot fi afișate în mediul online, spre exemplu, în Google Classroom sau Padlet;
Fiecare echipă vine în faţa propriului poster, iar la semnalul profesorului se deplasează în sensul acelor de ceasornic, parcurgând toată „galeria”, în calitate de vizitatori sau critici. Atunci când ajung în fața unui poster completează informațiile colegilor sau notează un semn de întrebare acolo unde lucrurile nu sunt clar exprimate.	Echipele postează comentarii la posterele celorlalte grupe. Elevii vor comenta conținutul produselor de activitate, nu modul de realizare al acestora (valabil și pentru varianta față-în-față).
După ce se încheie „turul galeriei”, grupurile revin la locul inițial şi îşi reexaminează posterele prin prisma observațiilor colegilor. Se oferă clarificări acolo unde informațiile din postere nu au fost bine înțelese de colegi. Discuția se organizează cu toți elevii din clasă, iar profesorul este un facilitator al învățării, intervenind pentru a asigura comunicarea eficientă între elevi și transmiterea corectă a informațiilor.	Se organizează o dezbatere finală între echipe utilizându-se o platformă de învățare în regim sincron. De asemenea, fiecare echipă poate oferi răspunsuri în scris la observațiile postate de colegi pe marginea posterelor afișate. Profesorul își poate exercita rolul de facilitator al învățării prin asigurarea comunicării orale eficiente (atunci când metoda se aplică în regim sincron) sau prin intervenții de tip comentariu care să ofere clarificări sau care să ghideze elevii în reflecție și formularea răspunsurilor corecte.

După cum am arătat în exemplele de mai sus, metodele didactice folosite în învățarea față-în-față au intrat într-o nouă etapă, în care ele pot fi actualizate și adaptate nevoilor societății digitale. În acest fel, elevii vor folosi mijloacele tehnologice cu care sunt deja familiarizați din cadrul informal, dar își vor folosi abilitățile digitale în context de învățare.

Consider că adaptarea strategiilor didactice pe care am experimentat-o în perioada de predare online reprezintă o etapă importantă spre modernizarea procesului de predare-învățare-evaluare. Cu toate acestea, în entuziasmul specific descoperirii instrumentelor Web 2.0 pe care le putem folosi în cadrul lecțiilor, nu trebuie să uităm că procesele psihice angrenate în producerea învățării nu se transformă totalmente de pe o zi pe alta. Evident, folosirea tehnologiei a condus la o serie de transformări în modul în care elevii învață, dar procesul de achiziție a noilor informații și de formare a abilităților trebuie să se bazeze în continuare pe comunicare, cooperare între elevi, stimularea spiritului investigativ, reflecție, creativitate, gândire critică etc.

În acest context, exemplele de bune practici în folosirea instrumentelor de lucru disponibile online pot fi continuate prin recomandarea unor teme, proiecte etc. care să folosească toate aceste achiziții ale elevilor. Mediul de lucru online poate facilita dezvoltarea comunicării de bună calitate între elevi, poate stimula munca în echipă, iar elevii și profesorii pot adăuga calității de „consumator de conținut digital” pe aceea de „creatori de conținut digital”.