Investigarea distanțelor sociale în clasa de elevi prin metoda sociometrică

Articolul pe care l-am propus abordează descrierea unei metode de investigație a relațiilor dintre copiii din cadrul unui colectiv. Am ales metoda sociometrică, pe care am aplicat-o în cadrul grupei pe care o coordonez. Am descris pe scurt metoda, apoi am explicat modul de aplicare. Cu rezultatele obținute, am realizat sociograme. În final am formulat concluzii și am ales măsuri ameliorative în vederea dezvoltării coeziunii grupului.

Metoda sociometrică face parte, alături de alte metode precum observaţia, chestionarul, experimentul, din categoria metodelor de cunoaştere a colectivului de elevi. Metoda (tehnica) sociometrică, aplicată unui grup şcolar, ne aduce date care ne arată:

• „configuraţia relaţiilor de respingere, atracţie, indiferenţă;
• poziţia ocupată de fiecare elev în grupul şcolar în raport cu ceilalţi;
• reţelele de comunicare din grup;
• tensiuni sau conflicte latente;
• identificarea clanurilor sau subgrupurilor formate din elevii care se atrag între ei.” (Colomeischi, A., 2012, pg.64).

Tehnica sociometrică presupune aplicarea unui test sociometric în care elevii sunt întrebaţi despre preferinţele lor în cadrul grupului sau despre colegii pe care îi resping. Ei trebuie să răspundă la toate întrebările şi sunt informaţi cu privire la confidenţialitatea răspunsurilor.

După aplicarea testului sociometric, se trece la codificarea formularelor de răspuns şi la introducerea datelor în matricea sociometrică. Aceasta se prezintă ca un „tabel cu dublă intrare, unde introducem informaţiile rezultate în urma aplicării testului” (ibid.).

Pentru a interpreta rezultatele, este necesr să se calculeze apoi unii indici sociometrici. Aceştia oferă informaţii despre fiecare elev în parte şi despre grup. „Indicii permit o mai bună înţelegere a dinamicii grupului şi o intervenţie educativă pertinentă.” (ibid.)

Astfel, se vor calcula:
– indicele de statut sociometric, care ne arată poziţia ocupată de o persoană în cadrul grupului;
Iss= nr. de alegeri primite/ N- 1; N- numărul total al participanţilor la test;
– indicele de statut preferenţial, care ne indică gradul de integrare al individului în grup;
Isp= nr. alegeri – nr. respingeri/ N-1;
– indicele de coeziune al grupului, care ne arată cât de coeziv este grupul;
I= Rq/ Up; R- număr relaţii reciproce; U- nr. relaţii unilaterale;
P= k/ N-1; q= 1- p; k- nr. alegeri permise.

Se realizează apoi sociograma, pe baza datelor din matricea sociometrică. Sociograma este o reprezentare grafică ce arată locul fiecărui elev în cadrul grupului, dar şi diverse tipuri de reţele interpersonale.

Testul sociometric ajută la identificarea unui lider din grup, la identificarea persoanelor populare, dar şi la identificarea persoanelor excluse, ignorate. Aceste informaţii, împreună cu unele obţinute prin alte tehnici, pot ajuta apoi la identificarea celor mai potrivite metode şi mijloace de sporire a coeziunii de grup.

Pentru a observa care sunt preferinţele copiilor din grupa mea în ce priveşte alegerea partenerilor de joacă în cadrul activităţilor liber-alese de dimineaţă, am aplicat un test sociometric, pe care îl voi prezenta în cele ce urmează:

Test sociometric
Unitatea: GPP „Pinocchio”, Fălticeni, jud. Suceava
Grupa: mijlocie „Prichindeii”
Efectiv: 20 de copii
Educatoare: Mîrzan Manuela-Magdalena
CRITERIU: Alegerea partenerilor de joacă la Jocurile liber- alese de dimineaţă.
NUMĂR DE ALEGERI: 2
ÎNTREBĂRI:
1. Cu cine ai vrea să te joci dimineaţa, la activităţile pe centre?
2. Cu cine nu ai vrea să te joci dimineaţa, la activităţile pe centre?

Pentru a asigura confidenţialitatea răspunsurilor, am codificat numele copiilor cu numere de la 1 la 20, ordinea fiind aleatorie şi nu alfabetică. Am obţinut următoarele răspunsuri:
1 alege 6,7 şi respinge 11,12; 2 alege 3,4 şi respinge 6,7; 3 alege 2,4 şi respinge 6,7; 4 alege 2,3 şi respinge 11,15; 5 alege 9,18 şi respinge 7,12; 6 alege 1,8 şi respinge 17,20; 7 alege 8,20 şi respinge 11,12; 8 alege 7,17 şi respinge 6,15; 9 alege 5,6 şi respinge 1,7; 10 alege 2,3 şi respinge 16,19; 11 alege 12,19 şi respinge 1,6; 12 alege 8,15 şi respinge 1,6; 13 alege 14,16 şi respinge 8,12; 14 alege 13,16 şi respinge 12,20; 15 alege 8,20 şi respinge 1,6; 16 alege 13,14 şi respinge 17,18; 17 alege 1,8 şi respinge 11,20; 18 alege 2,5 şi respinge 10,19; 19 alege 7,11 şi respinge 1,8; 20 alege 1,6 şi respinge 7,11.

Aceste răspunsuri vor fi înregistrate în matricea sociometrică şi interpretate cu ajutorul indicilor sociometrici.
Ic= 2,16

Pe orizontală sunt trecute atracţiile, respingerile acordate de fiecare copil colegilor de grupă.

LEGENDĂ:
∑A=SUMA ALEGERILOR
Iss= INDICELE DE STATUS SOCIOMETRIC
∑R=SUMA RESPINGERILOR
Isp= INDICELE DE STATUS PREFERENŢIAL
Ic=INDICELE DE COEZIUNE AL GRUPULUI
U=51- NUMĂRUL DE RELAŢII UNILATERALE
R=13- NUMĂRUL DE RELAŢII RECIPROCE
p = coeficient de calcul 2/19
q =17/19- coeficient de calcul
k = numărul de alegeri permise
N = 19- NUMĂRUL MAXIM DE ALEGERI POSIBILE

Concluzii

Pe baza sociogramelor şi a indicilor sociometrici realizaţi, am observat ca în cadrul grupei există o oarecare omogenitate, nedistingându-se încă nici un lider, probabil şi din cauza vârstei mici a copiilor. Cele mai multe alegeri au fost în număr de 5 din 19 posibile. În general, majoritatea alegerilor au fost determinate de genul copilului, acest lucru fiind valabil şi la respingeri.

La alegeri am avut foarte multe relaţii reciproce. Copiii împărtăşesc aşadar preferinţele, şi-au format grupuri de joacă, însă în cazul respingerilor am avut doar 2 relaţii reciproce. Majoritatea copiilor au respins copii care nu i-au respins la rândul lor, deoarece, cred eu, la această vârstă respingerile sunt destul de flexibile.

Un singur copil nu are nici o atracţie, dar nu are decât o respingere, ceea ce arată că el este mai degrabă ignorat decât respins, poate şi datorită faptului că a lipsit foarte mult de la grădiniţă, fiind un copil care se îmbolnăveşte uşor.

În cadrul grupei este format şi un grup de 3 copii care se preferă reciproc, deci un grup care s-a desprins de restul copiilor.

S-a observat că sunt preferaţi copiii care sunt prietenoşi, veseli şi mai puţin cei mofturoşi.

Copiii mai retraşi, deşi sunt copii isteţi, sunt ignoraţi sau chiar respinşi.

De asemenea, respinşi sunt şi copiii care sunt alintaţi si nu respectă regulile grupei.

În acest an, în grupa noastră au venit 2 copii noi şi am observat, în urma aplicării acestui test, că sunt preferaţi de copiii din grupă, ceea ce denotă că s-au integrat foarte bine în grupul şcolar.

Indicele de coeziune al grupului este 2,16, ceea ce ne arată că este un grup destul de legat, dar în care există grupuleţe de joacă delimitate.

Indicele de coeziune, precum şi numărul de relaţii reciproce în atrageri destul de mare ne arată o coeziune destul de mare a grupului.

Măsuri ameliorative

Doresc să valorizez mai bine copiii care sunt mai timizi şi retraşi pentru a fi integraţi mai bine în colectiv prin responsabilizarea lor şi prin creşterea stimei de sine.

De asemenea, voi organiza activităţi, jocuri în care să integrez copii de genuri diferite deoarece am observat că, cu o singură excepţie, alegerile au fost făcute în funcţie şi de genul copiilor.

În cadrul activităţilor pe echipe, voi roti cât mai des copiii pentru a le da posibilitatea să interacţioneze mai des.

Voi încerca şi prin colaborarea cu părinţii să facilitez legături între copiii care se resping sau se ignoră la nivelul grupei.

Bibliografie:
Olsen, J.; Nielsen, Th.- „Noi metode şi strategii pentru menagementul clasei”- Edit. DPH, Bucureşti, 2009.
Colomeischi, A.- „Psihologia Educaţiei- Suport de curs pentru anul I, FSE”- 2011.
Iucu, R.- „Managementul clasei de elevi”- Edit. Polirom, Bucureşti-2006.
Cosmovici, A.; Iacob, L. – „Psihologie şcolară”- Edit. Polirom- 1999.