La ce sunt bune listele de lectură?

Acest articol are rolul de a oferi sugestii profesorilor care luptă cu elevii în deschiderea orizonturilor către lectură (în special lectura de plăcere) într-o lume guvernată întru totul de tehnologie.
Prezint o mică parte din proiectul pe care îl derulez la două dintre clasele mele începând cu anul școlar 2010-2011 și pe care încerc să-l promovez și pe viitor deoarece a adus plus valoare în activitatea mea la catedră. Este o experiență didactică ce m-a făcut să mă aplec tot mai mult înspre promovarea lecturii de plăcere în rândul adolescenților de liceu și. de la un an la altul, încerc să o perfectez pentru a atrage cât mai mulți adepți ai acestui tip de lectură.

La ce sunt bune listele?
La aproape  nimic… ar spune unii!
Poate așa spuneam și eu cu ani în urmă. Însă nu mă pot situa pe aceeași poziție și în prezent. În încercarea mea de a ”face un loc” în inima copiilor listei de lectură (cu lecturi ”de plăcere”) am propus la clasă o activitate pe care o derulez de doi ani de zile, activitate intitulată ”Magistru pentru 10 minute” .

Ce înseamnă ”Magistru pentru 10 minute”? Nimic mai simplu: am realizat o listă cu titluri de cărți specifice vârstei elevilor de liceu și am precizat că sunt doar lecturi de plăcere, că nu se află în categoria celor obligatorii pentru pregătirea examenului de bacalaureat. Norocul meu (și al lor, apoi) a fost faptul că am specificat că acele lecturi nu sunt  obligatorii. Probabil, expresii de genul : ”de citit obligatoriu până săptămâna viitoare”, ”termenul de realizare este…”, ”trebuie citit neaparat”, ”cine nu citește primește nota 3” etc. îi sperie pe mulți dintre ei și îi țin la distanță de carte.

După ce am realizat lista cu aproximativ 30 de titluri, am făcut bilețele și fiecare a extras titlul cărții pe care o avea de citit ”din plăcere” și de prezentat în fața colegilor în primele 10 minute din oră. Apoi, împreună cu elevii, am convenit să stabilim ”timpul de lectură ” de 3-4 săptămâni iar după acest timp, tot împreună cu elevii, am stabilit ca prezentările să se realizeze în ordine alfabetică de către elevi.  Le-am sugerat să vină în clasă cu cartea, să o prezinte întâi din punct de vedere extern (copertă, cromatism, imagini etc.) după care să realizeze prezentarea conținutului într-o manieră cât mai sugestivă. La finalul prezentării elevul care era ”magistru” citea colegilor un pasaj care l-a fascinat din cuprinsul cărții iar elevii aveau posibilitatea de a-i adresa întrebări cu privire la acțiune, personaje etc. Desigur, elevii (magistri) nu dezvăluiau toate elementele din carte, ci prezentatu în așa fel încât elementul surpriză să fie ”gustat” de către cei din clasă care se arătau curioși în a dezlega misterele cărții.

A trecut un an iar elevii  pe care ”am testat” acest gen de activitate, ajunși în clasa a X-a, mi-au solicitat, încă de la începutul anului școlar în curs, o nouă listă de lecturi, dar au specificat:  ”să fie tot din categoria lecturilor de plăcere!”. Am înțeles mesajul lor și în acest an școlar desfășor această activitate la două clase: la cei din clasa a X-a (cu care am lucrat și anul trecut) și la o clasa de-a IX-a (la care elevii au primit cu plăcere propunerea de a citi din lista lecturilor ”de plăcere”).

Anul acesta, listele de lecturi de plăcere cuprind, în mare parte, titluri de cărți despre care colegii mei din țară au vorbit cu pasiune în cadrul Atelierelor de lectură/ Ateliere de scriere desfășurate pe parcursul anului școlar trecut dar și titluri despre care am auzit vorbindu-se în cele trei zile cu activități dense din cadrul Cursului de formare Ateliere de lectură/ Ateliere de scriere din octombrie 2012.

O  reală problemă am avut la aceste două clase, cu aceste liste, deoarece printre titluri și autori se află  cărți care nu sunt de găsit în biblioteca școlii (deocamdată).  Eu mi le-am procurat prin comandă online și spunându-le lor acest lucru, au considerat că nu ar strica să-și îmbogățească biblioteca personală (sau minibiblioteca din clasă) rugându-mă să le indic sursa pentru a urma aceiași pași. Astfel, am căutat ofertele editurilor și am găsit unele cărți la prețuri promoționale, mult mai mici decât prețul pe care eu l-am plătit pentru aceleași cărți, iar acest lucru m-a bucurat și pe mine pentru că nu i-am pus în situația de a cheltui prea mult cu ”lectura de plăcere”.

În acest caz am certitudinea că fiecare elev de la clasă citește măcar o carte în timpul anului școlar iar această carte este inclusă în categoria lecturilor de plăcere.
Aproximativ aceiași  pași am început să-i urmez și la clasele mai mari unde am de predat textul liric care a devenit o ”povară” pentru mulți adolescenți. Astfel, la clasa a XII-a, la capitolul dedicat poeziei interbelice, după ce realizez împreună cu elevii o schiță privind aspecte esențiale din universul poetic al unui scriitor, apelez la volumele de versuri ale acestuia și citesc în clasă din poeziile semnificative. La finalul acestei activități le solicit elevilor să deschidă un volum de versuri și să selecteze o poezie (după ce criterii doresc ei) pe care să o prezinte în fața celorlalți elevi și să-i convingă pe aceștia că merită citită. După acest tip de exercițiu, formulez cerințe valabile pentru toți elevii și fiecare răspunde în funcție de textul selectat. Cerințele sunt în legătură cu competențele pe care ei trebuie să le dovedească în pregătirea pentru examenul de bacalaureat și astfel, îmbin lectura de plăcere cu necesitatea lucrului bine făcut. Printre itemii pe care îi formulez pentru a observa comprehensiunea textului liric în rândul elevilor se află:
1. Prezintă impresia produsă de lectura textului!
2. Precizează tema texului ales!
3. Identifică două motive literare!
4. Selectează trei cuvinte/ expresii care te-au atras (în coloana din stânga) iar în coloana din dreapta scrie ce crezi tu că sugerează acele cuvinte/ expresii  (acest exercițiu am început să-l aplic cu un real succes din momentul în care m-am întors de la cursul de formare organizat de ANPRO)!
5. Prezintă relația dintre titlu și conținutul textului ales de tine!

Bucuria mea cea mai mare, ca dascăl de limba și literatura română este de fapt aceea că elevii valorifică realmente cu folos o parte din timpul lor liber, dedicându-l lecturii de plăcere.
Sper ca acestă activitate să fie flacăra de la care se vor aprinde noi și noi luminițe în rândul generațiilor viitoare de elevi!