Măsuri de îmbunătăţire a calităţii educaţiei prin procesul de formare continuă a personalului didactic din grădiniţă

Schimbările profunde pe care le trăim la nivel social, economic, politic, cultural, tehnologic influenţează şi sistemul de învăţământ. Pentru a face faţă noilor exigenţe, cadrele atrase în cariera didactică trebuie să aibă aptitudinile necesare, să fie bine pregătite şi motivate pentru această profesie. Este foarte importantă formarea iniţială a cadrelor didactice, dar la fel de importantă s-a dovedit a fi şi perfecţionarea profesională continuă a acestora. Pentru a realiza o educaţie de calitate, în condiţiile actuale, este imperios necesară utilizarea a noi metode de lucru cu copiii (metode activ-paricipative, studii de caz, proiecte, portofolii, lucrul în echipă, parteneriate) menite să valorifice potenţialul individual şi să fie centrate pe nevoile fiecărui copil. Pentru ca profesorii să poată dezvolta la elevi noi competenţe de comunicare, creativitatea, curiozitatea intelectuală, gândirea critică, capacităţi de colaborare, trebuie ca, în primul rând, sistemul de formare continuă a cadrelor didactice să capete o nouă orientare. Astfel, metodele tradiţionale, prin care copiii doar asimilau cunoştinţe, sunt înlocuite de metodele active care înlătură comunicarea stereotipă şi promovează manifestările libere ale copiilor.

Conceptul de formare continuă este definit, în studiile europene de specialitate, ca fiind

„un ansamblu de activităţi şi de practici care cer implicarea educatorilor pentru amplificarea cunoştinţelor proprii, perfecţionarea deprinderilor, analiza şi dezvoltarea atitudinilor profesionale.” (EURYDICE. Reţeaua de Informare despre Educaţie în Comunitatea Europeană, 1997, pp. 8-9).

În documentele europene se afirmă cu convingere că, într-o lume tot mai complexă şi exigentă, un element-cheie al promovării unei educaţii de înaltă calitate este formarea cadrelor didactice. Pentru a face faţă realităţilor pe care le trăim, trebuie să existe un proces de îmbunătăţire a formării lor iniţiale, dar şi a formării continue şi dezvoltării profesionale. În legislaţia românească, se precizează că

„formarea continuă asigură actualizarea şi dezvoltarea competenţelor personalului didactic, inclusiv dobândirea de noi competenţe, în funcţie de evoluţiile din planul nevoilor de educaţie şi al curriculum-ului educaţional, precum şi în funcţie de exigenţele privind adaptarea competenţelor personalului didactic la schimbările din structurile/procesele de educaţie.” (Metodologia formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, anexă la O.M. Nr. 5720/20. 10. 2009, p. 1)

Nivelul de competenţă urmărit prin programele de formare continuă poate fi evaluat ţinând cont de: 1) capacitatea profesorului de a mobiliza, a combina şi a utiliza în manieră autonomă capacităţile de cunoaştere, deprinderile şi competenţele generale şi profesionale în funcţie de specificul problemei; 2) capacitatea profesorului de a face faţă schimbării şi neprevăzutului.

Ţinând cont de realitățile cu care ne confruntăm, se impune intervenţia printr-un plan bine gândit care să preîntâmpine tendinţa de participare tot mai redusă a personalului didactic la cursuri de perfecţionare. Programul va avea în vedere centrarea întregului proces de formare continuă şi dezvoltare profesională pe nevoile beneficiarilor direcţi ai educaţiei.

Măsurile cuprinse în programul de îmbunătățire a calității educației prin procesul de formare continuă a personalului didactic din grădiniță vizează:

• Intensificarea activităţii metodico-ştiinţifice la nivel de:
  • comisie metodică;
  • cercuri pedagogice;
  • simpozioane;
  • schimburi de experiență;
• Înscrierea cadrelor didactice care au doar liceul pedagogic la studii universitare de licenţă (Pedagogia Învăţământului Preşcolar şi Primar);
• Înscrierea cadrelor didactice la studii universitare de masterat;
• Înscrierea cadrelor didactice cu gradul didactic I la programul de formare de formatori pentru cursul pentru părinţi “Educaţi aşa!” sau “Tendințe moderne în educația parentală”;
• Înscrierea a cadrelor didactice la perfecţionarea profesorilor mentori;
• Înscrierea directorului la programul de formare continuă destinat managerilor;
• Continuarea cursurilor de pregătire şi a examenelor pentru obţinerea gradelor didactice de către cadrele înscrise deja şi cooptarea altor educatoare la grade didactice;
• Extinderea cursurilor desfăşurate în sistem online;
• Achitarea unor taxe pentru anumite cursuri din fondul de formare al unităţilor şcolare;
• Promovarea activităţilor de învăţare care respectă ritmul propriu de învăţare al copilului şi aptitudinile individuale ale sale;
• Diversificarea activităţilor din cadrul Curriculum-ului la Decizia Şcolii;
• Deschidere către abordarea Metodei proiectelor şi a activităţilor integrate;
• Organizarea clasei în diferite arii de stimulare dotate cu material bogat, atractiv şi diversificat;
• Creşterea progresului înregistrat de copiii cu nevoi speciale.

Reuşita unui program de îmbunătăţire a calităţii educaţiei prin procesul de formare continuă a cadrelor didactice depinde, în mare parte, de convingerea pe care o are fiecare participant că programele sunt utile, valide şi că îl pot ajuta în realizarea obiectivelor profesionale şi personale.

Orice cadru didactic trebuie să fie deschis schimbărilor, nevoilor actualei vieţi sociale, nevoilor noilor generaţii, dar şi viitoarelor generaţii. Profesorul de calitate nu reprezintă doar un obiect al formării, ci este element activ ale formării dispus să realizeze un parteneriat cu formatorii. Formarea şi dezvoltarea profesională a corpului didactic se organizează concentric, începând cu studiul individual, continuând cu forme organizate instituţional la nivel de comisii metodice, cercuri pedagogice, perfecţionări periodice, masterate, cursuri postuniversitare şi cu sistemul definitivării în învăţământ şi al gradelor didactice.

Toate activităţile de formare continuă trebuie să fie valorificate la nivelul organizaţiei şcolare, căci obiectivul principal al formării continue a cadrelor didacice îl reprezintă tocmai aplicarea în activitatea de la clasă a competenţelor dobândite în urma participării la curs. De rezultatele pe care le obţin la şcoală copiii care pleacă din instituţia noastră depinde viitorul grădiniţei.

Managerul unităţii şi întregul colectiv trebuie să cunoască programele de perfecţionare urmate de fiecare angajat, iar competenţele dobândite de fiecare beneficiar al unui stagiu de dezvoltare trebuie demonstrate în actul didactic prin rezolvarea problemelor ce ţin de domeniul respectiv, prin obţinerea unor performanţe în activitatea proprie, prin crearea de noi activităţi şi programe cu consecinţe notabile asupra personalului didacic, dar mai ales asupra copiilor.

Formarea continuă şi dezvoltarea profesională a cadrelor didactice îl ajută substanţial pe manager în evaluarea performanţelor angajaţilor. Încurajarea parcurgerii unor astfel de programe şi chiar iniţierea de către manager a unor seminarii, simpozioane, parteneriate cu diverse instituţii constituie modalităţi de atingere a obiectivelor asumate, de credibilizare a organizaţiei şcolare pe piaţa educaţională.

Corpul profesoral trebuie să conştientizeze că formarea continuă reprezintă un drept, dar şi o obligaţie. Ea se realizează în concordanţă cu evoluţiile din domeniul educaţiei şi cu interesele şi nevoile personale de dezvoltare ale beneficiarilor. Calitate în educaţie înseamnă şi cadre didactice cu înalt nivel de profesionalism, bine pregătite pentru a putea face faţă provocărilor unei societăţi bazate pe cunoaştere, pornind de la pregătirea iniţială şi sprijinul suplimentar oferit la început de carieră didactică până la dezvoltarea profesională continuă la locul de muncă.

Bibliografie:
Iosifescu, Şerban, Calitatea educaţiei, Suportul de curs, Bucureşti, 2007;
Legea privind asigurarea calităţii educaţiei, nr. 75/2005.
EURYDICE. Reţeaua de Informare despre Educaţie în Comunitatea Europeană, 1997;
Metodologia formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, anexă la O.M. Nr. 5720/20. 10. 2009.