Matematica, parte integrantă a vieții de zi cu zi

În activitatea de zi cu zi, este necesar să ținem seama de faptul că matematica nu trebuie învățată doar pentru a se şti, ci mai ales pentru a se folosi, pentru a se aplica în practică, iar principalul său scop este dezvoltarea gândirii logice care să ne permită rezolvarea problemelor apărute zilnic. Pentru a demonstra copiilor că matematica este o parte integrantă a vieții noastre de zi cu zi și, mai ales, că le va fi utilă mereu, am desfășurat proiectul educațional extracurricular „Matematică în viața noastră”. Toate activitățile proiectului s-au bazat pe acțiunea concretă și directă a copiilor, ei învățând să aplice practic cunoștințele matematice dobândite. Astfel, au fost vânzători sau cumpărători în activitatea „La cumpărături”, bucătari în activitatea „La bucătărie”, grădinari „În grădină”, oameni de afaceri care au conceput planul pentru „O afacere de succes”, sportivi în activitatea „Matematica sportului”, arhitecți, farmaciști sau croitori, învățând să rezolve diverse probleme practice. Prin acest proiect, matematica și-a dovedit aplicabilitatea și utilitatea, a luat o formă mai prietenoasă și chiar distractivă. Elevii au participat activ la fiecare activitate și au înțeles că matematica este o componentă indispensabilă a vieții noastre de zi cu zi.

Explozia informaţională însoţită de uzura rapidă a informaţiei, caracteristice momentului de faţă, conduc la schimbări permanente în conţinutul muncii, în formele sale precum şi în procesele de cunoaştere, fapt care generează între altele şi anumite contradicţii între om şi tipurile de solicitare la care este supus de-a lungul întregii sale perioade active. De aceea, se impune ca şcoala să ofere elevului mijloacele necesare progresului său continuu în cunoaştere şi adaptare, prin cultivarea unei gândiri suple, în aşa fel încât să i se creeze posibilitatea să fie capabil să se autoinstruiască, să se autoinformeze, să se autoformeze.

Învăţarea matematicii are ca rezultat formarea unor deprinderi şi capacităţi necesare și utile în viaţa de toate zilele: a gândi personal, activ şi creativ, a analiza şi rezolva o problemă, a folosi analogii. Se formează astfel atât unele „aptitudini şi abilităţi ale gândirii” cât şi unele „aptitudini şi abilităţi ale învăţării”.

Încă de la vârste mici, copiii operează cu diverse elemente matematice. În jocurile lor utilizează corpuri geometrice pentru a „înălţa” castele, construiesc din piese de lego sau recompun o imagine prin îmbinarea unor forme variate. Când joacă şotron, copiii folosesc matematica. Ei desenează pătrate şi învaţă să numere. În formele iniţiale, gândirea şi limbajul copilului sunt legate nemijlocit de activitatea practică, de situaţii percepute direct.

Multor elevi însă, matematica li pare un şir de cifre, numere, expresii, grafice şi simboluri fără nici o însemnătate. Toate exerciţiile le par abstracte, nu înţeleg aplicabilitatea lor în viaţa reală şi nu încetează să se întrebe la ce le foloseşte lor matematica.

Pentru a le demonstra copiilor că matematica este parte integrantă a vieţii noastre de zi cu zi şi le va fi utilă toată viaţa, pentru a le stimula interesul pentru studiul acestei discipline, am iniţiat Proiectul educaţional extracurricular „Matematica în viaţa noastră”.
În activitatea de prezentare a proiectului am „provocat” un „Brainstorming”, un „Asalt de idei” pornind de la întrebările „Ce importanţă au cifrele în viaţa noastră?” şi „La ce ne foloseşte matematica?”. Pas cu pas, copiii au găsit răspunsuri diverse. Cifrele apar în vârsta şi adresa noastră, în numărul de telefon, în datele de identitate, în datele din calendar, în numărul clasei şi al şcolii. Matematica este necesară la cumpărături, în bucătărie, în agricultură, în construcţii, în sport, în măsurarea timpului de desfăşurare al unei activităţi. De asemenea, jocurile pe calculator, atât de atractive, sunt concepute tot cu ajutorul matematicii, ele solicită o strategie logică şi calcularea punctajului obţinut. Am amintit importanţa deosebită pe care o are matematica în cadrul altor ştiinţe precum fizica, chimia sau astrologia.

Am notat toate răspunsurile copiilor într-un „Ciorchine matematic” şi, pornind de aici, am conceput fiecare activitate care a urmat.

Am dorit ca toate activităţile proiectului să fie bazate pe acţiunea concretă şi directă a copiilor. De fiecare dată ei au fost actori care au interpretat un rol prin care au învăţat să aplice practic cunoştinţele matematice dobândite în clasă. Astfel, au fost pe rând vânzători, cumpărători, bucătari, agricultori, oameni de afaceri, arhitecţi, farmacişti, croitori, sportivi, fiind antrenaţi să rezolve probleme practice diverse.

Prima activitate s-a intitulat „La cumpărături”. Iniţial elevii au fost împărţiţi în două grupe, „vânzătorii” şi „cumpărătorii”. Fiecare grupă a fost apoi împărţită în mai multe subgrupe, fiecare ocupând un „raion” din magazinul imaginar. Am avut raion de fructe şi legume, de pâine şi lactate, de dulciuri, de jucării, de haine şi de pantofi. Vânzătorii de la fiecare raion şi-au pregătit „marfa”, au stabilit preţurile, cumpărătorii şi-au stabilit lista de cumpărături. Au confecţionat bani din hârtie. Fiecare a fost atent la cântărire, măsurare, numărul ce indică mărimea hainelor sau pantofilor. Fiecare a socotit ce sumă are de plătit, ce rest trebuie să primească. O sarcină suplimentară a cumpărătorilor a fost aceea de a se încadra într-un anumit buget, iar a vânzătorilor aceea de a-şi stabili profitul din ziua respectivă. În cadrul acestei activităţi elevii au constatat că nu pot merge la cumpărături dacă nu ştiu să calculeze adunări, scăderi, înmulţiri şi împărţiri. În acelaşi timp, au înţeles cât de important este calculul mintal, rapiditatea gândirii, fără să ai în faţă hârtie şi creion.

În următoarea activitate, „La bucătărie”, elevii au fost „bucătari”, primind sarcina de a prepara un anumit fel de mâncare respectând o reţetă cu cantităţi stabilite. Fiecare grupă a cântărit ingredientele necesare, sarcina suplimentară a fost de a efectua transformări ale unităţilor de măsură pentru a respecta gramajele cerute. Copiii s-au folosit astfel de submultiplii kilogramului sau ai litrului, dar şi de unităţile de măsură a timpului necesar coacerii prăjiturii sau răcirii îngheţatei, observând importanţa cunoaşterii acestora.

Importanţa cunoaşterii unităţilor de măsură pentru lungime a fost evidenţiată atunci când elevii au intrat „În grădină” şi au devenit „grădinari”. Fiecare grupă a realizat macheta unei grădini. Am folosit polistiren subţire, scobitori, beţe pentru frigărui, hârtie creponată dezvoltând astfel şi abilităţile practice, îndemânarea şi imaginaţia copiilor. Micii grădinari au avut de împrejmuit grădina cu un gard format din trei rânduri de sârmă, de plantat pomi sau flori la distanţe stabilite, pe un anumit număr de rânduri. Mai întâi au calculat câţi metri de sârmă trebuie cumpăraţi, câţi pomi sau fire de flori pot planta în funcţie de lungimea şi lăţimea „terenului”, au calculat preţul achiziţiei, folosind multiplii şi submultiplii metrului precum şi unităţile monetare. Din nou a fost evidentă importanţa stăpânirii corecte a celor patru operaţii matematice de bază.

Pentru a observa importanţa matematicii în practicarea unor meserii, pentru o zi, elevii au ales să devină „croitori”, „arhitecţi” sau „farmacişti”. Croitorii au măsurat şi croit hăinuţe din hârtie, arhitecţii au au construit o casă. Cu toţii au desenat figuri geometrice şi au învăţat că trebuie să păstreze proporţiile. Farmaciştii au preparat siropuri şi loţiuni, au vândut medicamente cu un anumit dozaj, au măsurat temperatura cu ajutorul termometrului. Fiecare a observat importanţa folosirii corecte a unităţilor de măsură, a instrumentelor folosite pentru a măsura corect, au estimat timpul necesar finalizării activităţilor precum şi costurile produselor realizate.

„O afacere de succes” a fost un scenariu care le-a pus serios mintea la contribuţie. Împărţiţi pe grupe, copiii au devenit mici „oameni de afaceri”. Fiecare grupă şi-a ales un domeniu de activitate şi a primit ca sarcină să realizeze un „plan de afaceri” care să cuprindă cheltuieli şi câştiguri ale activităţii desfăşurate de-a lungul unui an. Elevii au observat cât este de util să ştie să introducă datele în tabele, să le interpreteze, să compare datele obţinute în momente diferite. Fetele au ales să deschidă o florărie, iar băieţii au ales să fie fermieri şi să crească animale. Pornind de la această activitate am discutat despre modul în care pot ei, copiii, să economisească bani, cum pot câştiga bani la vârsta lor, cum să cheltuie o anumită sumă de bani într-un interval de timp stabilit, ce ar putea face cu o sumă mare de bani câştigată la un concurs.

Ultima activitate, „Matematica sportului”, ne-a îndemnat la mişcare. Cu toţii am făcut sport, jucând pe rând rolul unor sportivi de performanţă sau antrenori. Aici, matematica a intervenit în numărarea exerciţiilor efectuate pentru pregătirea sportivilor, a grupelor de repetări, stabilirea timpului necesar fiecărui antrenament, joc sau concurs. Cu toţii au încercat să depăşească performanţa proprie sau pe a colegilor, fie măsurată în secunde, minute, fie în număr de repetări.

Prin desfăşurarea acestui proiect educaţional extracurricular, primit cu mult interes de către copii, matematica, care până atunci le părea unora rigidă şi fără rost, şi-a dovedit aplicabilitatea şi utilitatea, a luat o formă mai prietenoasă şi chiar distractivă. Participând activ la fiecare activitate, ei au demonstrat că au o vedere proaspătă şi interesantă, un deosebit simţ al curiozităţii, calităţi ce trebuie apreciate şi încurajate prin activităţi cât mai utile lor, în care să descopere şi să experimenteze frumuseţea  matematicii.

Bibliografie
1. Lupu, Costică, Săvulescu, Dumitru, Metodica predării matematicii, Editura Paralela 45, Piteşti, 1998
2. Maior, Aurel, Matematica distractivă, Editura Aramis, Bucureşti, 1999
3. Pânişoară, Ion-Ovidiu, Comunicarea eficientă. Metode de interacţiune eficientă, Editura Polirom, Iaşi, 2003