Mereu parteneri – profesorul pentru învățământul preșcolar, consilierul și medicul școlar în slujba educației pentru sănătate

În rândul opiniei publice circulă ideea că viaţa de zi cu zi suferă deteriorări în diverse paliere ale ei, fie sociale, fie culturale, fie medicale.  Pe bună dreptate, observăm printre noi distorsiuni care ne uimesc şi care ne fac să ne întrebăm: Ce putem face ca să reparăm, să schimbăm traseul pe care se îndreaptă societatea noastră? Iar răspunsul transpare din conştiinţa noastră didactică: ai frâiele în mâinile tale. Poţi începe cu formarea generaţiei de mâine.

Pentru că una dintre problemele cele mai stringente cu care ne confruntăm din ce în ce mai mult sunt legate de sănătatea noastră şi de stilul nostru de viaţă, am elaborat alături de o altă grădiniţă din oraşul nostru un  proiect educaţional pe care l-am implementat pe întreg parcursul anului şcolar trecut. Motivăm alegerea acestei teme şi din dorinţa de a aduce un plus de cunoştinţe referitoare la educaţia pentru sănătate printr-o alimentaţie corectă,prin respectarea regulilor de igienă personală şi de grup pentru a forma o conduită corectă şi responsabilă faţă de sănătatea noastră şi a celor din jur.

Observând în rândul copiilor de care ne ocupăm zi de zi nevoia unei educaţii pentru sănătate mai accentuate, am elaborat împreună cu o altă grădiniţă din oraşul Olteniţa un parteneriat educaţional, alături de care am adus parteneri din mediul medical. Un ajutor considerabil ne-a fost acordat de consilierul şcolar. La întrepătrunderea eforturilor noastre a stat Proiectul COPII SĂNĂTOŞI, COPII VOIOŞI, ce s-a întins pe întreg parcursul anului şcolar trecut. Cei care au avut cel mai mult de câştigat au fost copiii, beneficiarii direcţi ai proiectului, dar şi părinţii lor, pentru care am gândit lectorate utile şi atractive. La finalul proiectului, echipa de lucru a concluzionat că toate obiectivele au ajuns la publicul ţintă, de aceea considerăm că parteneriatul nostru a fost un real succes.

Grupul ţintă şi beneficiarii acestui proiect au fost în primul rând copiii din cele două grădiniţe şi părinţii lor.
Partenerii  noştri în implementarea proiectului au fost consilierul şcolar şi medicul şcolar. Considerăm că aportul fiecăruia dintre ei a fost deosebit, iar echipa de lucru pe care am creat-o a adus reale beneficii strategiei noastre de educaţie în spiritul unui stil de viaţă sănătos.

Împreună cu toate cadrele didactice din ambele grădinițe și cu cei doi colaboratori ai noștri, a parcurs mai multe etape de lucru. Într-o primă etapă, premergătoare demarării proiectului (luna septembrie), consilierul școlar, medicul școlar și responsabilii Comisiei metodice, care sunt totodată și responsabilii acestui proiect, au avut două întâlniri de lucru, în care au pregătit materialele informaționale, au stabilit ce activități trebuie întreprinse în următoarele etape de lucru. Astfel, s-a concluzionat că trebuie realizate demersuri atât la nivelul cadrelor didactice, pentru a fi informate cu privire la metodele de lucru cu copiii, cât și la nivelul părinților, principala verigă de educare a copilului.

În cea de-a doua întâlnire de lucru, cei trei specialiști au stabilit ce conținuturi trebuie transmise cadrelor didactice și părinților. S-au elaborat cursuri sub forma unor prezentări Power Point, care să fie prelucrate în cadrul unor workshopuri cu grupul țintă profesori și părinți. Așadar, într-o a doua etapă de lucru, au avut loc sesiuni de informare și ateliere de lucru (luna octombrie). Sesiunea pentru cadre didactice a fost condusă de președintele Comisiei Metodice și a avut ca obiective informarea cu privire la obiectivele proiectului, metode de lucru cu copii specifice educației pentru sănătate, activități pe care fiecare dintre cadrele didactice trebuie să le întreprindă de-a lungul proiectului.

Sesiunile de informare și atelierele de lucru au fost susținute pentru părinții fiecărei grupe de copii, de către consilierul școlar. Acestea au avut ca subiecte de discuții: conștientizarea necesității unui stil de viață sănătos, regulile unui stil de viață sănătos, alimentație sănătoasă (capcanele publicității, ce se ascunde în spatele etichetelor dulciurilor sau a iaurturilor cu fructe, de pildă), crearea unui program algoritmic pentru copil,.cu ore de masă și somn bine stabilite, respectate zi de zi. În urma tuturor sesiunilor de  lucru, consilierul școlar a creat o broșură cu bune practici parentale, pe de o parte, și cu aspecte care trebuie îmbunătățite pentru a crea copiilor bazele unui stil de viață sănătos, pe de altă parte.

Cea de-a treia etapă de lucru s-a întins pe parcursul a mai multor luni (noiembrie 2011 – iunie 2012) și au fost susținute de către cadrele didactice din grădiniță, în cadrul grupelor de copii conduse de fiecare, după cu urmează:
1. „Trusa  micilor  sanitari” – crearea colţului de educaţie sanitară  în cele două grădiniţe; întâlnire cu medicul pediatru sau asistenta  medicală; realizarea  de  către copii  a unor  desene  ce reprezintă elemente componente  ale  trusei   sanitare;
2. Copii  voinici  cu  dinţi  sănătoşi” – vizită  la  cabinetul  stomatologic;  a€œŢară  dinţilor  sănătoşi”-copiii  întreabă, medicul  răspunde!” ;
3. “Alimentaţia  şi  sănătatea” – masă  rotundă  cu tema  „Să  ne hrănim  corect!”; schimburi  de experienţă  Grădiniţa cu Program Normal nr. 3 şi Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 2; Ce, cât, când  şi cum  mâncăm? – întâlnire  cu asistenta medicală;
4. „Curăţenia  – mama  sănătăţii”; activităţi realizate  în cele două grădiniţe  cu următoarele  generice:  „Învăţăm să  facem curăţenie”, “Grădiniţa –  castelul  curăţeniei”, „Singurel  mă  îngrijesc”, „Cinci  minute  de igienă”; Scenete  prezentate  de  preşcolări;  Realizarea  unor   desene  cu  comportamente pozitive  ale  copiilor; Expoziţii cu  desenele  realizate;
5.  Plantele  medicinale  şi  sănătatea” – Colectare  de plante  medicinal  pentru  ceaiuri; Realizarea  de ierbare  cu plante  medicinale;
6. Copilul  şi  dreptul  la  sănătate – drumeţii, excursii  comune;  convorbiri  despre  menţinerea sănătăţii, alimentaţie, odihnă, recreere, sport;  „Amenajăm  şi  îngrijim  curtea  grădiniţelor”;

Resursele materiale de care ne-am folosit au fost :

• materiale didactice din dotarea grădiniţelor  sau  procurate de educatoare;
• materiale diverse aduse de părinţi, copii;
• spaţii şcolare, cabinete medicale şi spaţii extraşcolare care pot fi amenajate şi folosite pentru susţinerea proiectului;
• material didactic: planşe, pliante, mulaje asigurate de specialişti;
• suport logistic asigurat de colaboratori, parteneri, laptop, videoproiector, flipchart

Resursele informaţionale de care ne-am sprijinit sau pe care le-am elaborat în cadrul echipelor de lucru au fost:
A. Documentele proiectului:
–  Programul Naţional de ,,Educaţie pentru sănătate’’
–  Proiectul scris;
–  Parteneriatele încheiate cu partenerii proiectului;
–  Chestionare de evaluare de la participanţi;
–  Produsele finite ale proiectului;
B. Publicaţii şi materiale tipărite:
–  Pliante şi afişe pentru mediatizare;
–  Articole din presă;
–  Pliante, broşuri, cărţi care au legătură cu subiectele abordate în proiect;
–  CD cu aspecte ale derulării proiectului;
–  Albume cu poze.

La finalul proiectului, o echipă de lucru alcătuită din reprezentante ale cadrelor didactice, reprezentanţi ai părinţilor, consilierul şi medicul şcolar, am realizat un atelier de lucru, în care am discutat concluziile proiectului, am analizat modul de desfăşurare, cu puncte tari şi puncte slabe. Concluzia generală a fost că toate obiectivele au ajuns la publicul ţintă, de aceea considerăm că parteneriatul nostru a fost un real succes.