Metoda hărților tematice ca suport în evaluarea sumativă

Articolul prezintă utilitatea metodei în evaluarea cunoștințelor la final de unitate tematică – Toamna și bogățiile ei. Avantajele acestei metode sunt evidente: activizează, solicită cooperarea, facilitează evocarea cunoștințelor, oferă informații semnificative despre capacitatea de operare cognitivă a elevilor.

Harta conceptuală sau harta cognitivă poate fi descrisă ca o grafo-expresie a modului de  gândire a celui care o elaborează.  Reprezentată sub forma unei diagrame, ea se constituie ca un important instrument pentru predare, învăţare, cercetare şi evaluare la toate nivelurile şi la toate disciplinele.

Psihopedagogul  Joseph  Novak  a  descris   pentru  prima  dată  hărţile conceptuale ca fiind o tehnică de reprezentare  vizuală, bazându-se pe faptul că învăţarea temeinică a noilor concepte  depinde de cele existente în mintea elevului şi de relaţiile care se stabilesc  între acestea.

Definită drept o  metodelă de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de evaluare, harta conceptuală este, în educația postmodernistă, utilizată ca metodă interactivă de grup. Avantajele utilizării ei sunt multiple: ea organizează cunoştinţele deja existente şi pregăteşte elevii pentru asimilarea acestora; se bazează pe conceptual de învățare colectivă, dar este eficientă și în aplicarea individuală; promovează învățarea  conştientă  şi activă, ordonând informaţiile dobândite şi descoperind altele noi, prin  efort propriu;  dezvoltă creativitatea şi spiritul inventiv.

Pentru a exemplifica utilitatea acestei metode în activitatea didactică, voi proiecta, în cele ce urmează un model de evaluare la finalizarea unității tematice TOAMNA ȘI BOGAȚIILE EI, desfășurat la clasa a IV-a, în anul școlar curent, la o clasă cu elevi cu deficiență mintală moderată.

Demersul didactic al activității/ lecției a urmărit parcurgerea următoarelor etape, specifice realizării  hărţii conceptuale:

1. Alegerea temei hărţii/ a conceptului general. In speța noastră, conceptul central al hărții va fi toamna. Din conversația dirijată cu elevii, se vor evidenția concept derivate, precum: bogațiile toamnei, natura în anotimpul de toamnă, munci de toamnă, școala, etc. Evaluarea, în această etapă, va avea în vedere verificarea dacă elevii au achiziționat coordonatele definitorii ce caracterizează anotimpul de toamnă. Evaluarea poate furniza date privin achizițiile individuale ale elevilor dar și capacitatea lor de a generaliza și abstractiza, de a analiza și sintetiza.

2. Stabilirea conţinutului hărţii. În această etapă, elevii sunt solicitați să selecteze din conceptele generate pe cele mai importante, concept ce vor fi ulterior poziționate pe foaia-hartă. Din perspectivă docimologică, în această secvență, vom evalua capacitățile de operare cognitive ale elevilor, dar și retenția informațiilor cu privire la tema data.

3. Aranjarea conceptelor pe hartă. Această etapă este cea mai importantă și poate cea mai dificilă dintre toate. Elevii trebuie să poziționeze pe hartă conceptul general și cele subdiacente, stabilind totodată relațiile dintre acestea. Dacă este posibil, se vor aranja conceptele astfel încât să decurgă unul din celălalt. La un moment dat se pot adăuga şi alte concepte pentru a uşura înţelegerea şi a le explica pe cele existente sau a le dezvolta.

Ca și evaluare, în această etapă, pe lângă nivelul achizițiilor cognitive,  se vor releva și aspecte precum deprinderea de lucru în echipă  a elevilor, abilitățile lor de socializare, capacitatea de persuasiune, capacitatea de a argumenta o alegere, calitatea discursului oral, etc.

De altfel, această etapă este una cu un puternic caracter interactiv. Acum se generează concept noi, se reactualizează relații de ordine între informații, astfel încât, un elev atent poate cu usurință evoca, activa propria schemă cognitivă despre anotimpul de toamnă și, finalmente, poate obține un calificativ bun.

Tot acum, metoda hărții conceptuale își relevă caracterul ludic. Copiii utilizează culori şi forme geometrice diferite în realizarea hărţii, pentru a-i da o notă de atractivitate; practic, copiii manipulează jetoane, imagini, care să completeze tabloul de toamnă studiat în săptămânile anterioare.

4. Definitivarea hărții. Creativitate și spiritul inventiv sunt și ele evaluate în această etapă finală. Copiii sunt solicitați să dea o formă finală tabloului de toamnă, altfel spus, hărții conceptuale. Ei stabilesc locul final al conceptelor pe diagramă, adaugă ultimele detalii informaționale și estetice și își argumentează opțiunile.

Analiza produsului final de către cadrul didactic este, pentru acesta din urmă, o sursă importantă de evaluare și autoevaluare. Învățătorul verifică potențialul mnezic al copiilor, întelegerea conceptului de toamnă, dar și complexitatea sau limitele conținuturilor predate, a strategiilor folosite în etapa de predare-învățare, a demersurilor proxime ce vor fi integrate în predarea viitoarelor conținuturi.

La finele unei astfel de activități, realizate prin metoda hărții conceptuale, observăm că evaluarea este bogată în informații atât holistice cât și individuale, vizează nu doar domeniul cognitiv (adesea exclusiv  vizat în verificarea elevilor), ci și pe cele interactional și creativ.

Ca și dificultăți întâmpinate în utilizarea metodei hărților conceptuale la clasa cu elevi cu deficiență mintală și nu numai,  amintim:

• Slabele capacități de operare cognitivă ale elevului deficient mintal pot conduce la asocieri nereprezentative de concepte.
• Reprezentările mintale nestructurate, simple ale acestuia vor reflecta o diagramă eronată, minimalistă
• Dificultățile de fixare și evocare ale memoriei elevului cu cerințe speciale pot crea dificultăți în elaborarea unei hărți complexe și acurate.
• Elevii cu tulburări asociate,  comportamentale sau de atenție, pot perturba  demersul activității și bloca finalizarea hărții.

Recomandăm utilizarea acestei metode mai mult pentru potențialul său ludic și de socializare, decât pentru evaluarea cunoștințelor. De asemenea, considerăm această metodă mai utilă fixării de cunoștințe, la elevul deficient mintal, întrucât propune o metodă vizuală de învățare, apropiată modului concret-intuitiv de comprehensiune al acestuia.