Metode interactive utilizate la orele de biologie

Utilizarea unor metode interactive accelerează însușirea cunoștințelor, formarea priceperilor și deprinderilor, a capacităților, contribuind la dezvoltarea tuturor proceselor psihice. Totodată, consider că metodele interactive duc la formarea capacităților de autoinstruire ce permit achiziționarea și prelucrarea independentă a informațiilor. Rolul profesorului este de a scoate elevii din pasivitate prin metodele și tehnicile atent alese în procesul de predare-învățare. Demersul didactic trebuie astfel conceput  să imprime lecției un autentic caracter activ-participativ, iar metodele folosite să fie antrenante, astfel încât să insufle elevilor dorința de a afla mai mult, să-i sensibilizeze, să îi incite la căutări, să le stârnească interesul pentru cercetare, dar și pentru a le forma și dezvolta abilități și conduite pentru un stil de viață sănătos, educație pentru sănătate, ecologie.

Metodele interactive mai  au menirea de a-i dezvolta elevilor abilități sociale cum sunt comunicarea eficientă, cooperarea, asertivitatea, autocontrolul, empatia. Elevii din ziua de azi au nevoie de interactivitate și în timpul orelor, pe parcursul procesului instructiv-educativ pentru că sunt activi, cooperanți, creativi, vor să fie motivați  și antrenați în propriul proces de învățare. Antrenarea permanentă a elevilor la un efort intelectual susținut și înarmarea acestora cu capacități necesare unei activități de învățare productivă reprezintă modalitatea cea mai eficientă de educare a elevilor în spiritul unei atitudini conștiente și active. Vreau să scot în evidență importanța utilizării metodelor interactive în procesul de predare – învățare – evaluare,  în cadrul orelor de biologie la nivel liceal, pentru ai dezvolta la elevi procesele intelectuale, dar și formarea capacităților  și competențelor de comunicare și relaționare psihosocială.

Există o varietate de metode didactice pe care profesorul le poate folosi selectiv în activitatea sa cu elevii. Profesorul de biologie alege şi foloseşte, din multitudinea metodelor, anumite metode în funcţie de obiectivul didactic al lecţiei, conţinutul şi specificul disciplinelor biologice, particularităţile de vârstă ale elevilor. Din această multitudine de metode interactive voi prezenta câteva care se pot aplica  ușor la clasă în cadrul procesului de predare-învăţare-evaluare cunoștințelor la biologie.

Interogarea reciprocă sau în perechi este o tehnică utilizabilă pentru înţelegerea unui text prin intermediul întrebărilor. Scopul întrebărilor este acela ca elevul care întreabă să-şi clarifice anumite aspecte, dar şi acela de evaluare a înţelegerii textului de către colegul său.

Spre exemplu pentru evaluarea cunoştinţelor asimilate la clasa a X-a tema „Mediul intern al mamiferelor” li se solicită elevilor ca timp de 5 minute să noteze în caiete cât mai multe întrebări în legătură cu mediul intern al mamiferelor. După expirarea timpului li se cere elevilor să schimbe caietul cu colegul de bancă şi să răspundă în scris, timp de 10 minute, la întrebările formulate de acesta.

Eseul de 10 minute este un eseu nestructurat care oferă informaţii asupra ideilor pe care le-au reţinut elevii cel mai uşor, asupra cantităţii de informaţii pe care au păstrat-o în memorie, evidenţiază aspectele rămase neclare sau învăţate greşit, identifică dificultăţile pe care le au elevii în învăţare. El este utilizat după lecturarea unui text sau după o discuţie cu clasa şi poate înlocui momentul de fixare a cunoştinţelor din lecţia tradiţională. Spre exemplu, la clasa a XI-a, pentru fixarea cunoştinţelor legate de „Măduva spinării” li se solicită elevilor să scrie timp de 10 minute, fără întrerupere  ceea ce au reţinut ei despre măduva spinării, iar după expirarea timpului alocat să prezinte eseul scris.

Metoda „mâna oarbă” este o metodă care vizează sistematizarea și fixarea cunoștințelor, se utilizează pentru activități în grupuri mici de 3-4 elevi. Se poate aplica de exemplu la clasa a XI-a, la predarea lecției „Transformările fizico-chimice a alimentelor”

• profesorul împarte materialul care urmează să fie studiat în mai multe părţi; fiecare elev din fiecare grup primeşte o parte pentru a o studia;
• fiecare elev parcurge materialul pentru a se familiariza cu el, astfel încât să-l poată prezenta celorlalţi colegi din grup;
• elevii din grup lucrează pentru a stabili ordinea logică a informaţiilor pe care le deţin;
• după organizarea materialului, elevii discută dacă ordinea e bună, rezolvă sarcina didactică, stabilesc eventualele implicaţii etc;
• elevii analizează  strategia pe care au folosit-o pentru a organiza materialul, cine şi ce a făcut pentru clarificarea respectivei probleme etc.

Copacul ideilor este un organizator grafic în care conţinutul cheie este înscris într-un dreptunghi situat la baza foii, în partea centrală. De la acest dreptunghi se ramifică spre partea superioară, asemenea crengilor unui copac, toate cunoştinţele evocate.

De exemplu, la clasa a IX-a tema „Reptile” se constituie grupe de cât 2 elevi cărora li se poate solicită să realizeze un organizator grafic de tip copacul ideilor în care să scrie, timp de 5 minute, toate ideile pe care le au despre reptile.

Metoda piramidei sau bulgărele de zăpadă  este o metodă interactivă centrată pe elev, fiind o împletire a activităţii individuale cu cea pe grupe de elevi. Această metodă presupune mai întâi activitatea individuală a fiecărui elev, rezultatele acestei activităţi fiind discutate mai departe în grupe de elevi, pentru a ajunge la sfârşit la rezolvarea problemei propuse.

Această metodă se poate aplica la clasa a X-a la lecția „Nutrița autotrofă”. Fiecare elevi are la dispoziție 2-3 minute pentru a stabilii importanța fotosintezei. Răspunsurile se discută în cadrul grupului după care  un reprezentant din fiecare grupă  prezintă clasei.

Bula dublă este un organizator grafic utilizat pentru gruparea asemănărilor şi deosebirilor dintre două aspecte, idei sau concepte. Ea cuprinde două cercuri mari de care sunt relaţionate prin linii alte cercuri mai mici. În cercurile mari se specifică termenii-cheie, în cercurile mici situate în mijloc se specifică asemănările, iar în cercurile exterioare particularităţile fiecărui termen sau deosebirile dintre cei doi termeni.

Spre exemplu, la clasa a XII-a, tema „Acizii nucleici” se împarte clasa în grupe a câte patru elevi şi li se cere membrilor fiecărei grupe, ca în decursul a 5 minute, să completeze cercurile din mijloc cu asemănările existente între structura ADN-ului şi cea a ARN-ului, iar cercurile exterioare cu particularități structurale ale fiecăruia. După expirarea timpului se cere fiecărei grupe să prezinte câte o asemănare sau o deosebire identificată, iar profesorul va completa desenul pe tablă.

Elevii se implică cu plăcere în activitățile în care se  utilizează metode interactive. Aceste metode contribuie la dezvoltarea capacității elevilor de a gândi logic, de a interpreta corect aspecte  care le ajută în viața cotidiană, la dezvoltarea capacității intelectuale și acumularea de cunoștințe temeinice de biologie, la formarea unui comportament adecvat de igienă, stil de viață sănătos și de ecologie.

Bibliografie
1.Cerghit, I., Metode de învățământ,  Editura Polirom,  Iași, 2006
2.Cristea, S., Realizarea instruirii ca activitate de predare învățare -evaluare, Editura DPH București, 2019
3.Lazăr, V. și Daniela Căprărin, Metode didactice utilizate în predarea biologiei,  Editura Arves, Craiova,  2008
4. Mariana  Marinescu, Didactica biologiei, Teotrie și aplicații, Editura Paralela 45, Pitești,2018