Micii exploratori digitali. Echilibrul dintre beneficii și pericole

de 9 octombrie 2025

A urmat Liceul „George Coșbuc” din Năsăud, profil pedagogic, obținând certificatul de învățător în 1991. A continuat studiile la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, unde a absolvit în 1997. În dorința de a se perfecționa, a obținut toate gradele didactice cu media 10 și, în 2009, a finalizat doctoratul în Științele educației. 
A activat ca profesor și director educativ la Colegiul Național „George Coșbuc” din Năsăud, precum și ca lector universitar asociat la Universitatea Babeș-Bolyai și la Universitatea „Vasile Goldiș” din Arad. Din 2005, a fost inspector școlar pentru învățământul special și integrat, iar între 2007-2009 a ocupat funcția de inspector școlar general adjunct. 
Între 2012-2022, s-a implicat în dezvoltarea programelor pentru elevii cu cerințe educaționale speciale. A participat la numeroase proiecte educaționale naționale și internaționale, fiind formator și expert în management educațional. 
În prezent, este profesor consilier școlar la CJRAE BN.
Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională, Bistrița-Năsăud (Bistriţa-Năsăud)

Articolul explorează utilizarea tehnologiei digitale în primii ani de viață, subliniind atât beneficiile educative și de comunicare, cât și riscurile asociate, precum probleme de atenție, tulburări de somn și izolare socială. Se accentuează necesitatea unui echilibru între experiențele digitale și cele reale, cu implicarea activă a părinților și cadrelor didactice în ghidarea copiilor.

Introducere

Tehnologia digitală a devenit omniprezentă în societatea contemporană și influențează profund modul în care copiii cresc și învață. Telefoanele inteligente, tabletele, laptopurile și televizoarele fac parte din viața de zi cu zi a familiilor, fiind adesea utilizate pentru educație, divertisment și comunicare. Totuși, în cazul copiilor mici, folosirea excesivă a tehnologiei ridică întrebări legate de dezvoltarea cognitivă, emoțională și socială.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă evitarea expunerii la ecrane înainte de vârsta de 2 ani și limitarea timpului de utilizare la maximum o oră pe zi între 2 și 4 ani, sub supravegherea unui adult (World Health Organization, 2019). Astfel, este important să analizăm atât beneficiile, cât și riscurile aduse de tehnologie în primii ani de viață, pentru a putea propune strategii de utilizare echilibrată.

Avantajele utilizării tehnologiei

1. Acces la resurse educaționale interactive
Aplicațiile și jocurile educative pot stimula curiozitatea și pot facilita învățarea prin explorare și experimentare. De exemplu, aplicațiile care folosesc imagini, sunete și animații sprijină dezvoltarea limbajului, învățarea culorilor, a numerelor sau a formelor geometrice (Florescu, Ciolan & Simion, 2025).

2. Dezvoltarea unor abilități digitale de bază
Chiar de la vârste fragede, copiii care utilizează sub supraveghere tehnologia pot dobândi competențe digitale elementare: recunoașterea pictogramelor, navigarea în meniuri simple sau utilizarea unor aplicații creative (desen, muzică). Aceste deprinderi devin ulterior un avantaj în mediul școlar (Ofcom, 2019).

3. Sprijin în dezvoltarea copiilor cu nevoi special
Pentru copiii cu tulburări de comunicare sau de spectru autist, aplicațiile de comunicare augmentativă și alternativă pot reprezenta instrumente esențiale de sprijin. Tehnologia devine astfel o punte de comunicare și de integrare socială.

4. Facilitarea comunicării cu familia extinsă

5. Tehnologia permite menținerea legăturii cu rudele aflate la distanță. Apelurile video sau trimiterea de fotografii și mesaje contribuie la dezvoltarea atașamentului și la consolidarea identității culturale și familiale.

Dezavantajele utilizării excesive a tehnologiei

1. Probleme de atenție și concentrare
Expunerea excesivă la ecrane în copilăria timpurie este asociată cu dificultăți de concentrare, simptome asemănătoare ADHD și scăderea capacității de finalizare a sarcinilor (Tamana et al., 2019).

2. Sedentarism și obezitate
Copiii care petrec mult timp la ecrane fac mai puțină mișcare și își formează obiceiuri alimentare nesănătoase, ceea ce crește riscul de obezitate infantilă și alte tulburări metabolice (Radesky, 2019).

3. Tulburări de somn
Expunerea la lumina albastră emisă de ecrane înainte de culcare reduce nivelul de melatonină și dereglează ciclurile naturale de somn. Copiii adorm mai greu, au un somn agitat și se trezesc obosiți (News-Medical, 2018).

4. Izolare socială și reducerea jocului activ
Jocul activ, explorarea și interacțiunile directe cu alți copii sunt esențiale pentru dezvoltarea socio-emoțională. Timpul petrecut la ecrane reduce ocaziile de interacțiune, afectează empatia și cooperarea și poate duce la anxietate sau depresie (Tankersley & Ionescu, 2019).

5. Efecte asupra sănătății fizice
Specialiștii avertizează că lumina albastră și contactul prelungit cu ecranele pot afecta sănătatea pielii, favorizând deshidratarea și apariția unor afecțiuni dermatologice (Florescu, Ciolan & Simion, 2025).

Echilibrul necesar

Nu tehnologia în sine este dăunătoare, ci modul în care este folosită. Părinții și cadrele didactice au rolul de a regla timpul de expunere și de a selecta conținuturi potrivite vârstei copilului. Câteva recomandări utile:

  • stabilirea unor reguli clare de utilizare (fără ecrane la masă sau înainte de culcare);
  • combinarea timpului petrecut la ecrane cu activități fizice și jocuri sociale;
  • utilizarea tehnologiei împreună cu copilul, pentru a transforma experiența digitală într-o activitate educativă;
  • alegerea aplicațiilor educative de calitate și evitarea conținutului violent.

Concluzii

Utilizarea tehnologiei în primii ani de viață este o realitate inevitabilă, însă trebuie gestionată cu responsabilitate. Avantajele – dezvoltarea competențelor digitale, accesul la resurse educaționale și sprijinul pentru copiii cu nevoi speciale – sunt incontestabile. Totuși, expunerea excesivă comportă riscuri majore: tulburări de atenție, probleme de sănătate, izolare socială și dificultăți emoționale.

Cheia este echilibrul: tehnologia trebuie folosită ca instrument de sprijin și explorare, nu ca substitut pentru interacțiunea directă și experiențele din lumea reală.

Bibliografie
1. Florescu, D. M., Ciolan, L. E., & Simion, B. (2025). Efectele expunerii prelungite la tehnologii. În C. Lică & C. A.-M. Boca (Coord.), Siguranța copilului în serviciile de educație timpurie (pp. 21–23). Centrul Step by Step.
2. News-Medical. (2018). Does screen time affect children’s development? Recuperat pe 14 septembrie 2025 de pe www.news-medical.net/health/Does-Screen-Time-Affect-Childrene28099s-Development.aspx
3. Ofcom. (2019). Children and parents: Media use and attitudes report 2018. Recuperat pe 14 septembrie 2025 de pe www.ofcom.org.uk/research-and-data/media-literacy-research
4. Radesky, J. (2019). How screen time affects young children. University of Michigan, Department of Pediatrics.
5. Tamana, S. K., Ezeugwu, V., Chikuma, J., Lefebvre, D. L., Azad, M. B., Moraes, T. J., & Dick, B. D. (2019). Screen-time is associated with inattention problems in preschoolers: Results from the CHILD birth cohort study. PloS One, 14(4), e0213995. doi.org/10.1371/journal.pone.0213995
6. Tankersley, K., & Ionescu, M. (coord.). (2019). Document-cadru pentru asigurarea practicilor educaționale de calitate în serviciile pentru copiii sub trei ani. Editura Centrul Step by Step.
7. World Health Organization. (2019). Guidelines on physical activity, sedentary behaviour and sleep for children under 5 years of age. Geneva: WHO.
8. Ștefănescu, D. (2025). Când prietenii imaginari devin digitali: impactul companionilor IA asupra dezvoltării copiilor. EDICT- Revista educației, octombrie 2025. https://edict.ro/cand-prietenii-imaginari-devin-digitali-impactul-companionilor-ia-asupra-dezvoltarii-copiilor/
9. OpenAI. (2025). ChatGPT (versiunea GPT-5) [model de inteligență artificială]. Disponibil la chat.openai.com

 

Cuvinte cheie: tehnologie digitală, educație timpurie, sănătate, echilibru, incluziune
Accesări: 915